Studiile profesionale în străinătate: Chiar e totul roz?

Mulți tineri văd formarea profesională în străinătate drept „cea mai scurtă cale” către a câștiga zeci, chiar sute de milioane de dong pe lună. Însă, în spatele visului unei vieți mai bune într-o țară străină se află o realitate departe de a fi roz.

COLIZIUNI DIN VIAȚA REALĂ

Acum trei ani, înarmată cu o diplomă în științe veterinare, Pham Thi Thanh Truc (28 de ani, din provincia Vinh Long ) a părăsit Vietnamul pentru Japonia, sperând la o viață mai bună. Cheltuielile ei inițiale pentru călătorie au fost de aproape 180 de milioane de VND, fără a include taxele de școlarizare, cheltuielile de trai și câteva mii de dolari reprezentând comisioanele de brokeraj. Cu toate acestea, paradisul nu a fost așa cum se spunea.

„Slujba mea este să mulg vacile și să curăț grajdurile, începând cu ora 5 dimineața și terminând când treaba este terminată. Salariul meu lunar este de aproximativ 180.000 de yeni (10.000 de yeni), echivalentul a 32 de milioane de VND. După ce scad aproximativ 6 milioane de VND reprezentând impozite, chirie și cheltuieli de trai, rămân cu doar aproximativ 10 milioane de VND. Cu toate acestea, locuiesc într-o zonă muntoasă, așa că nu cheltuiesc mult. Dacă aș locui la oraș, probabil că nu mi-ar mai rămâne bani”, a mărturisit dna Truc.

Asistența medicală este unul dintre domeniile pe care mulți studenți le aleg pentru formarea profesională în străinătate.

FOTO: YEN THI

Potrivit doamnei Truc, oportunități de a câștiga bani în Japonia există, dar numai dacă ești dispus să faci sacrificii și să muncești din greu: lucrul de noapte, ore suplimentare constante și puțin timp pentru odihnă. „În realitate, companiile exagerează adesea salariile. Odată ce vii aici, știi că a câștiga bani nu este ușor”, a spus ea.

După aproape doi ani de pregătire a procedurilor necesare și studiu al limbilor străine în Vietnam, Nguyen Minh Chinh (20 de ani, din fosta provincie Quang Binh, acum provincia Quang Tri ) studiază asistența medicală în Germania. Deși a sosit abia în iulie anul acesta, Chinh a simțit rapid greutatea formării profesionale în străinătate.

„Învăț 8 ore pe zi, iar programa este destul de solicitantă, așa că nu am avut timp să lucrez cu jumătate de normă. Costul inițial al studiilor în Germania a fost de aproximativ 200 de milioane de VND. În primul an, am fost plătit cu 1.350 de euro (aproximativ 38 de milioane de VND) pe lună, înainte de taxe, chirie, asigurare etc. După toate deducerile, era suficient cât să mă întrețin. Dacă voiam să merg la o cafea, puteam să o fac doar o dată sau de două ori pe lună; dacă ieșeam mai des, nu aveam suficienți bani pentru a acoperi cheltuielile”, a spus Chinh.

Studiile profesionale în Germania nu sunt ușoare. Cea mai mare dificultate, potrivit lui Chinh, este limba. „Dacă nu stăpânești bine limba, totul e dificil. De la studiu până la găsirea unui loc de muncă cu jumătate de normă, totul e o problemă”, a spus Chinh.

Nguyen Thi Ut Thuong (27 de ani) a absolvit cu onoruri studiile de limba engleză. Dorind să acumuleze experiență în străinătate, a aplicat pentru un program de stagiu agricol în Danemarca. „Una dintre cele mai mari provocări a fost bariera lingvistică și culturală. Diferențele de cultură, metode de lucru și stiluri de viață au necesitat, de asemenea, un nivel ridicat de adaptabilitate. Munca manuală necesita o sănătate bună și capacitatea de a rezista la condițiile dure de muncă și la vremea rece din Danemarca”, a spus ea.

Numeroase anunțuri online pentru studii în Germania.

FOTO: CAPTURĂ DE ECRAN

ÎN SPATELE RECLAMEI „SUTE DE MILIOANE DE DONG VIETNAMEZI”

În ultimii ani, sintagma „formare profesională în străinătate cu un salariu de sute de milioane de VND” a fost intens promovată pe rețelele de socializare, pe site-urile web ale companiilor de consultanță și chiar în cadrul grupurilor de studenți și părinți. Aceste companii prezintă adesea o imagine optimistă: formare profesională gratuită, cheltuieli de cazare și trai și angajare imediată după absolvire, cu un venit lunar de 50-80 de milioane de VND, unele chiar pretinzând sute de milioane de VND.

Potrivit dnei Vu Hong Thuy de la Camera de Comerț și Industrie Germană din Vietnam (AHK), formarea profesională în străinătate deschide multe oportunități, dar nu este o cale ușoară către o viață mai bună.

Majoritatea anunțurilor pentru salarii de ordinul sutelor de milioane de dong (Dong vietnamez) nu deduc de obicei impozitul pe venit și contribuțiile la asigurările sociale (brutto) sau reprezintă salarii în anumite industrii sau localități; nu toate profesiile sau toți lucrătorii pot atinge imediat acest nivel. „Salariul mediu pentru absolvenții recenți ai programelor de formare profesională (Ausbildung) este de obicei de ordinul zecilor de milioane de dong. Salariile de ordinul sutelor de milioane de dong sunt de obicei destinate doar lucrătorilor din anumite industrii, cu calificări și abilități adecvate, care lucrează ca muncitori calificați cu experiență practică”, a adăugat dna Thuy.

În plus, scutirea de la taxa de școlarizare se aplică doar programelor formale de formare profesională din Germania (Ausbildung); studenții trebuie să își acopere în continuare propriile cheltuieli de trai: cazare, transport, asigurare, costuri administrative etc. Toate aceste cheltuieli înseamnă că soldul rămas nu este atât de mare pe cât se aștepta.

Un factor care spulberă iluziile multora este diferența dintre salariile brute (înainte de impozitare) și cele nete (după impozitare). „După deducerea impozitului pe venit, a asigurării de sănătate, a indemnizației de șomaj etc., venitul real scade semnificativ. A trăi într-un oraș mare este și mai scump. Așadar, un salariu de o mie de euro sună atractiv, dar nu înseamnă că poți economisi bani imediat”, a spus dna Thuy.

Dna Thuy a avertizat, de asemenea, cu privire la riscurile reprezentate de companiile de consultanță nesigure: publicitate falsă, tarife umflate și chiar trimiterea persoanelor nepotrivite către firmele de consultanță. „Dacă este posibil, faceți propriile cercetări prin canale oficiale pentru a evita riscurile. În special, verificați legalitatea și reputația companiei de consultanță căreia îi încredințați afacerea”, a sfătuit ea.

Împărtășind aceeași opinie, dna Luu Thi Ngoc Tuy, președinta Consiliului de Administrație al Grupului Vilaco, a declarat că multe familii cheltuiesc mulți bani sperând la rezultate rapide, dar rezultatele nu sunt substanțiale. „Piața este încă complexă. Este dificil pentru afaceri să funcționeze onest, deoarece unele companii trimit persoane greșite, chiar ilegal, sau fac reclamă falsă, afectând reputația generală”, a declarat ea.

Pentru a studia asistența medicală în Germania, ai nevoie de un nivel minim de competență în limba germană de B1.

FOTO: YEN THI

PREGĂTIRI PENTRU A-ȘI CÂȘTIGA TRAIUL ÎN STRĂINĂTATE

Din perspectiva formării profesionale, dna Phan Thi Le Thu, directoarea adjunctă a Colegiului Vien Dong, consideră că bariera lingvistică este cea mai mare provocare. „Chiar și cu un certificat B1 în Vietnam, comunicarea în Germania este încă dificilă, deoarece abilitățile de ascultare și vorbire ating doar aproximativ 40%. În realitate, atingerea nivelului B2 este standardul sigur, dar foarte puțini studenți vietnamezi promovează examenul B2 înainte de a pleca”, a spus dna Thu.

Potrivit dnei Ngoc Tuy, cea mai importantă abilitate pe care studenții vietnamezi trebuie să o dobândească atunci când studiază cursuri vocaționale în străinătate este competența în limbi străine. În realitate, studenții vietnamezi adesea nu sunt competitivi în comparație cu studenții internaționali din cauza lipsei de competențe în limbi străine.

Pe baza experienței practice, dna Hoang Van Anh, directoarea generală a Grupului An Duong (unitatea care implementează în prezent proiectul VJC - trimiterea de lucrători în Japonia fără comisioane de servicii), a afirmat că diferențele lingvistice și culturale sunt cele mai mari obstacole pentru studenți atunci când urmează studii vocaționale în străinătate. În plus, există diferențe în ceea ce privește etica muncii și disciplina. „Cea mai frecventă greșeală este nedocumentarea temeinică a programului, alegerea unei agenții de trimitere nesigure, ceea ce duce la cheltuieli inutile sau la o pregătire insuficientă în ceea ce privește documentele, limba și abilitățile. În plus, mulți studenți au mentalitatea de a munci pentru a câștiga bani rapid, fără a-și defini clar obiectivele de formare vocațională și de dezvoltare pe termen lung, astfel încât întâmpină cu ușurință dificultăți sau chiar abandonează studiile pe parcurs”, a analizat dna Van Anh.

Potrivit dnei Van Anh, locurile de muncă bine plătite sunt adesea solicitante, cum ar fi asistența medicală, industria alimentară și construcțiile.

Cerințe lingvistice și recrutare

Dna Hoang Van Anh a afirmat că diferențele dintre țări în ceea ce privește cerințele de formare profesională reprezintă, de asemenea, un factor important pe care studenții trebuie să îl ia în considerare.

În Germania, solicitanții trebuie să aibă un nivel minim de competență în limba germană de B1 pentru a solicita o viză, dar nu sunt necesare competențe profesionale de nivel de intrare. Între timp, Japonia solicită un nivel minim de competență în limba japoneză de N5, iar asistența medicală necesită N4-N3; studenții nu au nevoie de competențe profesionale anterioare, dar trebuie să acopere taxele de școlarizare și să furnizeze dovezi ale resurselor financiare. În mod similar, Coreea de Sud solicită competențe în limba coreeană de la nivelul TOPIK 2-3 sau superior, nu necesită competențe profesionale, dar studenții trebuie să își acopere singuri taxele de școlarizare și să furnizeze dovezi ale resurselor financiare.

În ceea ce privește nevoile de recrutare, Germania are în prezent o lipsă de aproximativ 200.000 de lucrători în sectorul asistenței medicale și al sănătății, peste 160.000 în sectoarele tehnice și industriale (mecanic, electric, auto etc.), iar aproximativ o treime din posturi sunt vacante în meserii precum refrigerarea și construcțiile. În Japonia, se preconizează că numai sectorul asistenței medicale și al îngrijirii persoanelor în vârstă se va confrunta cu un deficit de 250.000 de lucrători până în 2026, care ar putea crește la 570.000 până în 2040, alături de o cerere semnificativă în sectoarele alimentar și de catering. Între timp, Coreea de Sud se confruntă frecvent cu un deficit de tineri lucrători, în special în industria prelucrătoare, electronică, servicii și agricultură sezonieră.

Sursă: https://thanhnien.vn/du-hoc-nghe-co-that-mau-hong-185251027201329183.htm