Ascultă-ți „limba maternă”.

Dezvoltând o pasiune pentru literatură încă de la o vârstă fragedă, Hoang Trung Hao (27 de ani, locuitor în Dong Nai) prețuiește din ce în ce mai mult valoarea limbii și culturii vietnameze.

Mândrit de dragostea sa pentru limba vietnameză și de hotărârea de a-și păstra moștenirea „limbii materne”, Hao a memorat întreaga traducere a piesei „Truyen Kieu”, care cuprinde 3.254 de versete în metrul lục bát (șase-opt). Această călătorie a început în perioada de distanțare socială cauzată de pandemia de COVID-19 și s-a încheiat după aproape doi ani de perseverență.

Cuvintele din „Povestea lui Kieu”, scrise de mână cu meticulozitate de Hoang Trung Hao, au inspirat mulți tineri să afle mai multe despre această capodoperă.

Memorarea cărții „Truyện Kiều” (Povestea lui Kiều) nu înseamnă doar amintirea, ci necesită și înțelegerea aluziilor și a referințelor istorice. Au fost zile când, în ciuda faptului că studiase foarte atent cu o seară înainte, Hào uita un rând a doua zi dimineață, ceea ce îi provoca o mare frustrare. De multe ori, în timp ce conducea, trăgea pe marginea drumului și deschidea cartea pentru a-și verifica memoria. Hào a mărturisit: „În momentul în care am citit ultimul rând, am izbucnit în lacrimi. Nu din mândrie, ci din emoție, când am privit înapoi la călătoria anevoioasă pe care o întreprinsesem.”

Pasionatul de lectură și scris este, de asemenea, o modalitate pentru Trung Hao de a cultiva energie pozitivă în sine.

Fără a se opri aici, Hao a început să copieze de mână fragmente din „Povestea lui Kieu” și să le distribuie pe rețelele de socializare, considerând acest lucru o modalitate de a păstra capodopera și de a răspândi tradiția literară. Nu a fost ușor, deoarece mâinile sale erau obișnuite să tasteze și se simțea adesea descurajat. Dar fiecare trăsătură de condei i-a perfecționat răbdarea și, treptat, și-a redescoperit dexteritatea și s-a străduit să scrie fiecare personaj perfect. Recent, a început chiar să copieze poezii și eseuri pentru a le oferi profesorilor și prietenilor săi, ca o modalitate de a-și exprima sentimentele.

„Încă de la primele linii «rotunde» pe care le-am desenat cu cretă pe podea, am înțeles treptat că a scrie nu înseamnă doar a transmite informații, ci și a conecta emoții. Când o poezie sau o idee frumoasă îmi apare brusc în minte, atunci îmi iau stiloul, lăsându-mi emoțiile să-mi ghideze liniile”, a mărturisit el.

Studiind literatura vietnameză, Hao și-a dat seama că perspectiva sa asupra fiecărei opere se schimba în timp. Cu cât citea mai mult, cu atât o înțelegea și o aprecia mai mult. În mijlocul agitației vieții, și-a amintit de cele trei „N”-uri: Ascultă ca să înțelegi, pentru că limba se răspândește doar atunci când atinge inima; Caută ca să citești și să-ți extinzi cunoștințele; Vorbește ca să păstrezi identitatea și să eviți tendințele mixte care diminuează limba vietnameză.

Sursă: https://nld.com.vn/lang-nghe-tieng-me-de-196250419192803959.htm