„Răspândiți-vă” și „vărsați”

Jucătorul a răspuns „Doi”, ceea ce a fost confirmat imediat ca „Răspuns corect”, iar cele două cuvinte marcate cu „ortografie greșită” au fost „carte” și „cărămidă”.

„Cărămidă” e greșit, dar „epuizare carte” trebuie revizuit.

Mai întâi, haideți să ne uităm în dicționar pentru a vedea ce este similar și ce se deosebește între „so” și „xổ”.

- Dai Nam Quoc Am Tu Vi (Huynh Tinh Paulus Cua) explică „so” ca „a se întâmpla, a da afară, a izbucni” și enumeră „so ra” = „a da cu piciorul în coardă, a se întâmpla”; „so day” = „a da cu piciorul în coardă”; „so long” = „a cădea din coardă”.

„Sổ ra” înseamnă „lovește frânghia”. Deci, ce înseamnă „lovește frânghia”? Dicționarul vietnamez (Le Van Duc) explică „lovește frânghia” ca „Vuu liem dây” (adică frânghia a alunecat) și dă exemplul: „Găleata a lovit frânghia și a căzut în fântână, calul a lovit frânghia și a fugit”.

Cuvântul „xổ ra”, Đại Nam quốc âm tự âm îl explică ca „đờ ra, golit; îndepărtat; descărcat; luat de pe jos” și ia ca exemplu „xổ sung” = „a trage” (astfel vedem că xo este sinonim cu xuat); „xổ tranh” = „a ridica vela”. Cât despre cuvântul „xổ ra”, acest dicționar nu îl explică, dar îl notează ca „id” (rareori folosit).

Ce observăm în modul în care predă Dai Nam Quoc Am Tu Vi?

„So” se folosește pentru cazurile în care alunecă, se desprinde sau se desprinde în mod natural, neintenționat; iar „Xo” înseamnă a decola, a renunța sau a decola activ.

Dicționarul vietnamez (Asociația Khai Tri Tien Duc - 1931), publicat la 35 de ani după Dicționarul Național Dai Nam, consemna ceva similar, când scria „so” însemnând „Eliberat, evadat dintr-un loc care trebuie păstrat, un loc care trebuie încuiat” și folosea exemplul „So knot lat. Pasăre a evadat din cușcă. Găină a evadat din coteț. Copil proaspăt eliberat”; și „xổ”, însemnând „Deschide, dezleagă, eliberează”, de exemplu „Xổ sail. Xổ số. Laxativ. Copil proaspăt eliberat. Xổ lát”.

Dar ce se întâmplă cu vietnamezii moderni?

Dicționarul vietnamez (Hoang Phe, redactor-șef, ediția Institutului de Lingvistică) explică „so” ca „A aluneca sau a slăbi ceva care a fost împletit sau legat” și oferă exemplul „A slăbi părul și a-l lega. A slăbi blana…”. În consecință, „so” este folosit atât pentru stări pasive (a aluneca, a slăbi), cât și pentru stări active (a slăbi). Cât despre „xổ”, acest dicționar îl limitează la sensul de „a deschide, a slăbi ceva care este legat” (a slăbi activ).

Dicționarul vietnamez (Hoang Phe, versiunea Vietlex) explică „so” ca „a aluneca afară [despre ceva care a fost cusut, legat, împletit etc.]” și dă exemplul „tivul pantalonilor s-a desfăcut ~ cusătura s-a desfăcut ~ părul s-a desfăcut pentru a fi pieptănat”; intrarea „xô” explică: „a deschide, a slăbi [ceva care este împăturit, legat]” și dă exemplul „șalul s-a desfăcut ~ „Nga și-a țuguiat buzele, a strâns din dinți, apoi și-a lăsat părul să se lege din nou”. (Nguyen Cong Hoan)”.

Astfel, dicționarul lui Hoang Phe (versiunea Vietlex) încă face distincție între sensul lui „so” (pasiv) și „xổ” (activ), similar cu Dai Nam Quoc Am Tu Vi și Viet Nam Tu Dien. Cu toate acestea, în secțiunea de exemple, acest dicționar prezintă textul „so toi ra to comb” și „xổ toi ra, de van lai”. Așadar, „so” și „xổ” devin două sinonime sau sunt considerate cazuri „ambigue” din punct de vedere ortografic.

O examinare suplimentară a Marelui Dicționar Vietnamez (editat de Nguyen Nhu Y). Această carte are o explicație similară cu dicționarul Hoang Phe (ediția Institutului de Limbi), atunci când dă cuvântului „so” sensul de „a aluneca sau a slăbi ceva care a fost împletit sau legat” și dă exemplul „un nod este slăbit <> o eșarfă este slăbită <> părul este slăbit și legat <> o pânză cu păr slăbit”. În intrarea „xô”, explicația este „a deschide, a slăbi ceva care este legat sau acoperit: a slăbi părul”.

Deci, dacă este aplicat situației „mamei adoptive”, este „so ra” sau „xo ra” ortografia corectă?

Trebuie să luăm în considerare mai multe aspecte ale materialului. Propoziția „Butonul tocmai a ieșit...” este extrasă din nuvela „Moneda fantomă” de Nguyen Cong Hoan. Rezumat:

Într-o dimineață, „mama lui Nuoi” s-a dus la tribunal să raporteze că toate bunurile ei fuseseră furate. Pentru a i se permite să se prezinte în fața mandarinului, mama lui Nuoi a trebuit să-l mituiască pe soldat cu doi cenți, dar nu a raportat acest lucru. Mama lui Nuoi și-a asumat un risc și s-a dus să-l vadă pe magistratul districtual Hinh, dar a fost amenințată și presată de mandarin, ceea ce a speriat-o extrem de tare. „A stat lângă masă, tremurând. S-a uitat la mandarin. Era atât de maiestuos. Era și mai speriată. Dar, fie că tremura, fie că era speriată, nu putea uita fapta ei față de mandarin. Dar banii pe care trebuia să-i dea mandarinului îi avea legați în interiorul corsajului. A trebuit să-i dea jos ca să-i ia.”

A desfăcut repede nodul. Se temea că mandarinul va aștepta mult timp, așa că a trebuit să se grăbească. Dar pentru că se grăbea și se temea, de asemenea, că mandarinul se va enerva, a fost stângaci. De îndată ce nodul s-a desfăcut, a făcut un zgomot zgomotos și toți banii au căzut pe cărămizi...

Ca și mai sus, „mama” „a scos nodul” (complet proactiv), dar pentru că era „neîndemânatică”, nodul „s-a desfăcut” (neintenționat), făcând ca „întreaga sumă de bani să cadă pe podea”.

Prin urmare, ar fi mai corect să scriem „butonul tocmai a ieșit” (deoarece descrie o situație pasivă). Totuși, având în vedere dezvoltarea și schimbarea limbii vietnameze de la sfârșitul secolului al XIX-lea, începutul secolului al XX-lea până în timpurile moderne, „so ra” și „xô ra” sunt „posibilități duale”, adică ambele sunt acceptate.

Hoang Trinh Son (Contribuitor)

Sursă: https://baothanhhoa.vn/xo-ra-va-so-ra-256967.htm