Lângă pârâul Han

Izvorând dintr-un pârâu dintre Muntele Han și Muntele Van Tien, pârâul Han șerpuiește pe o distanță de aproximativ doi kilometri înainte de a se vărsa în comuna Nghia Tam. De-a lungul anilor, pârâul a furnizat neobosit apă pentru irigații și a fost martor la dezvoltarea comunei Thuong Bang La. Pârâul Han a împărtășit progresul producției, schimbările din viața spirituală și a ascultat poveștile locuitorilor satului Han.

O vedere a pârâului Han și a munților și pădurilor din jur, văzută de la fundația complexului templului și pagodei.

Fiind unul dintre cele 23 de sate din comuna Thuong Bang La, satul Han găzduiește 198 de gospodării cu aproape 670 de locuitori, în principal persoane de etnie Tay. Situat în valea Thuong Bang La, satul are un teren relativ plat, înconjurat de satele Yen Hung, Vam și Cuom și învecinat cu satul Tan An din comuna Nghia Tam, recent înființată. Discutând despre situația economică locală, domnul Hoang Van Dung, șeful satului Han, a declarat: „Din suprafața totală a satului de 352 de hectare, 60 de hectare sunt terenuri forestiere deluroase și 38 de hectare sunt orezării. Prin urmare, oamenii noștri se concentrează în principal pe capitalul provenit din acest teren. În plus, gospodăriile s-au concentrat și pe dezvoltarea creșterii animalelor, iar unele au trecut la furnizarea de servicii.”

Este demn de remarcat faptul că localnicii și-au schimbat rapid mentalitatea de producție, asigurându-se că cea mai mare parte a terenurilor cultivate cu orez este cultivată pentru trei culturi pe an. Apa din pârâul Han este canalizată prin barajul Dong Thac către sistemul de irigații, garantând că 100% din suprafață este cultivată cu două culturi de orez, cu o producție de peste 12 tone pe an. Pentru a treia cultură, fermierii plantează flexibil porumb, cartofi și diverse legume. Profitând de rândurile rămase pentru a planta cartofi dulci la timp pentru sezon, dna Ha Thi Nam a împărtășit: „Această parcelă are 360 ​​de ^metri pătrați. În alții plantez porumb, în ​​alții cartofi și legume. Întreaga familie are 2.000 de metri ^pătrați și, chiar și cu forță de muncă limitată, trebuie să ne străduim să cultivăm totul; nu putem lăsa pământul să se irosească.”

Câmpul Cham este cel mai mare din satul Han.

După finalizarea plantării, profitând de zilele ploioase, sătenii au continuat să aducă puieți de arbore Bodhi, scorțișoară și seu pe dealuri pentru a-i replanta în zonele recent defrișate. Deși satul nu are multă pădure, zona concentrată în jurul Muntelui Han a fost practic reîmpădurită. Oamenii urmează principiul replantării oriunde defrișează teren; datorită acestui fapt, unele gospodării au devenit mai prospere deținând câteva hectare de pădure.

Deținând 3,7 hectare de pădure, domnul Hoang Van Hoan a vorbit cu bucurie despre dealurile de bodhi, salcâmi și zona de pini care începe să fie recoltată, precum și despre pregătirea răsadurilor pentru sezonul de plantare de primăvară. Pe lângă economia forestieră, familia sa crește și 5-6 perechi de șobolani de bambus și două loturi de porci în fiecare an, vânzând în medie aproximativ 4 tone de carne de porc. „Voi reconstrui această casă în 2027”, a spus domnul Hoan, arătând spre casa sa actuală și împărtășind cu entuziasm obiectivul familiei sale.

În fiecare an, familia domnului Hoang Van Hoan crește două loturi de porci, vânzând peste 4 tone de carne.

Cu practici comerciale eficiente, familia domnului Hoan, precum și multe alte gospodării din sat, și-au atins obiectivele. În prezent, peste 65% dintre gospodăriile din satul Han dețin case construite, rămânând doar 4 gospodării sărace și 2 gospodării aproape sărace. Și mai lăudabil este faptul că locuitorii Tay de aici încă păstrează peste o duzină de case tradiționale pe piloni. Deși podul suspendat Ben Rin care leagă satul Han de centrul comunei este destinat exclusiv pietonilor și motocicletelor, 5 gospodării au achiziționat cu îndrăzneală mașini pentru transport și afaceri. Acest lucru demonstrează clar prosperitatea sătenilor, precum și rezultatele pozitive în construirea unei noi zone rurale și titlul de sat cultural pe care satul l-a menținut timp de mulți ani.

Până în prezent, orezul din câmpurile din Cham, Han, Dong Thac, Khoang și Dinh a prins rădăcini și a crescut puternic, promițând o recoltă de primăvară bogată. Bucuria unui sezon de plantare abundent este evidentă în fiecare familie, deoarece oamenii seamănă și plantează în sezonul cald și participă la Festivalul Recoltei organizat de comuna Thuong Bang La.

La festival, au fost reconstituite ritualuri tradiționale cu participarea tuturor celor 23 de sate din comuna Thuong Bang La. Locuitorii satului Han au contribuit, de asemenea, cu numeroase spectacole de dans Xoe, iar echipele culturale și sportive au participat activ la concursuri și spectacole, creând o atmosferă vibrantă pentru festivalul recoltei. La sfârșitul festivalului, sătenii s-au întors pe câmpurile și grădinile lor, plini de entuziasm și mândrie față de tradițiile lor culturale etnice, însă au rămas unele îngrijorări.

Localnici și turiști la altarul satului Han în timpul Festivalului Recoltei din comuna Thuong Bang La.

Cea mai mare preocupare astăzi este cum să ne asigurăm că generațiile viitoare vor păstra limba Tay. Deoarece o limbă scrisă nu este încă disponibilă pe scară largă, conservarea limbii Tay depinde în întregime de stilul de viață al fiecărei familii. În realitate, bunicii încă comunică în limba Tay și își învață copiii să o vorbească, dar a face ca tânăra generație să asculte și să înțeleagă profund limba lor ancestrală rămâne o provocare majoră. Presiunile muncii zilnice și ale școlii îi lasă pe copii cu puțin timp de petrecut cu bunicii și părinții lor; lipsa comunicării în limba lor etnică în viața de zi cu zi este cel mai mare obstacol.

Dna Ha Thi Lan, o artistă populară de etnie Tay din comuna Thuong Bang La, consideră că păstrarea limbii trebuie să înceapă cu practica regulată în cadrul familiei. Dna Lan propune soluții pentru răspândirea pe scară largă a limbii Tay în sate și școli. Cel puțin, ar trebui să existe intervale orare desemnate pentru ca copiii să învețe și să comunice în limba Tay, extinzând și restaurând astfel această valoroasă moștenire culturală.

O altă aspirație a oamenilor, în special a bătrânilor, este dorința de a restaura casa comunală, templul și complexul pagodei Thượng Bằng La din satul Hán. Conform înregistrărilor, casa comunală a fost construită în timpul dinastiei Lê (în jurul secolelor XVI-XVII), strâns asociată cu procesul de fondare și stabilire a satelor și comunităților de către poporul Tày, împreună cu unii oameni Kinh, Mường și Thái din cele mai vechi timpuri.

Locul unde se afla odinioară casa comunală din timpul dinastiei Han conține acum doar bazele de piatră ale stâlpilor casei comunale.

Templul este situat lângă pârâul Han și a fost recunoscut ca o relicvă istorică și culturală la nivel provincial. Deși a mai rămas doar o parcelă de teren cu bazele originale de piatră ale stâlpilor templului, atmosfera sacră a locului continuă să existe în conștiința fiecărui sătean. Șeful satului, Hoang Van Dung, a reflectat: „Oamenii speră că statul va planifica zona din jurul templului Han și a drumului care duce la acesta și va oferi, de asemenea, finanțare pentru restaurarea templului. Aceasta este aspirația locuitorilor satului Han și ai întregii comune Thuong Bang La.”

Patria noastră a intrat într-un nou capitol al istoriei sale. După nenumărate răsturnări istorice și devastări ale naturii, pârâul Han încă curge, irigând câmpurile și hrănind moștenirea culturală străveche a poporului Muong Han și a comunei Thuong Bang La în general. Menținerea acestui curs, asigurarea că identitatea sa nu se estompează și îmbogățirea vieții sale culturale și spirituale este responsabilitatea generației actuale și a generațiilor viitoare.

Sursă: https://baolaocai.vn/ben-dong-suoi-han-post895275.html