„A ne învăța reciproc” sau „A ne sfătui reciproc”?

Regele vietnamez i-a cerut jucătorului să completeze propoziția: „Frații din familie ... ... se învață reciproc”. Jucătorul a răspuns: „închide ușa”, iar răspunsul regelui vietnamez a fost, de asemenea, „închide ușa” (Frații din familie închid ușa pentru a se învăța reciproc).

Aici, apare o problemă care nu are legătură cu răspunsul, ci cu contextul: „a ne învăța reciproc în spatele ușilor închise” sau „a ne spune reciproc în spatele ușilor închise”?

Având în vedere atât limba, cât și cultura, obiceiurile și tradițiile, ar fi mai potrivit și mai eficient să „păstrăm lucrurile private în cadrul familiei”.

1. „Țineți-o doar pentru voi, în spatele ușilor închise.”

Proverbul „Frații și surorile din familie ar trebui să rezolve lucrurile cu ușile închise” este o variantă (o versiune mai specifică) a proverbului „A închide ușile ca să rezolvi lucrurile” (subiectul este omis într-un mod mai deschis și mai general).

„A ne spune unul altuia” este un mod de a vorbi care transmite sfaturi, mementouri și instrucțiuni într-o manieră blândă, fără niciun sentiment de superioritate sau inferioritate.

Soțul și soția sunt legați împreună în această viață / În vremuri de foamete și belșug, ne vom sfătui unul pe altul (Poem popular). Dacă ne iubim, ne vom spune unul altuia / Eu trimit un mesaj, tu folosești altul... (Poem popular). Ne spunem unul altuia să recoltăm orezul repede / Îl aducem acasă, să-l sortăm și să-l treierăm și să discutăm despre surplusul de grâu (Poem popular).

„Țineți-o pentru voi, în spatele ușilor închise”, sugerează rezolvarea problemelor discret și privat (uși închise), folosind mijloace blânde, constructive și egale (vorbirea unii cu alții) în loc de public și cu voce tare. Acesta este un concept vietnamez familiar de comportament: „arătați binele, ascundeți răul”, evitați „expunerea defectelor altora” și „rușinea soțului este rușinea soției”.

2. „Învățarea reciprocă în spatele ușilor închise”

Înlocuirea proverbului „a sfătui” cu „a învăța” conferă proverbului o nuanță diferită: de la egalitate la ierarhie, de la schimb la instruire. Deoarece „a învăța” înseamnă a corecta, a face pe cineva să înțeleagă binele de rău, este folosit de obicei într-o relație superior-subordonat. În timp ce relația dintre „a sfătui” și „unul pe altul” este perfect logică și naturală, „a învăța” și „unul pe altul” conțin o contradicție semantică inerentă; sfatul este contraproductiv. Dacă ambele părți insistă cu încăpățânare că au dreptate, iar o parte încearcă să o „țină prelegeri” pe cealaltă, conflictul nu numai că rămâne nerezolvat, dar poate chiar escalada, transformând potențial „a ne învăța reciproc în spatele ușilor închise” în „a ne bate reciproc în spatele ușilor închise”!

Deci, de ce este nevoie să „ne învățăm reciproc în spatele ușilor închise”?

3. „Învățarea reciprocă” - sincronic și diacronic

De fapt, expresia „Frații se învață reciproc în spatele ușilor închise” nu a fost inventată chiar de regele limbii vietnameze.

În primul rând, zicala „Învățați-vă unii pe alții în spatele ușilor închise” se găsește în proverbe, zicători antice și maxime familiale (Paulus Cua Huynh Tinh, Saigon 1897). Așadar, ar putea eroarea să fi provenit de la Paulus Cua Huynh Tinh?

Răspunsul este nu.

În realitate, pe lângă semnificația sa simbolică de informare sau povestire, „bảo” poate fi înțeles și ca învățătură sau sfat, de exemplu: „I-am spus copilului meu, dar nu a ascultat / L-a ascultat pe bătrân și familia lui este ruinată” (Poem popular). Prin urmare, „khó bảo” (greu de învățat) este definit ca „greu de învățat” în multe dicționare vietnameze moderne.

În schimb, în ​​trecut, cuvântul „a învăța”, pe lângă faptul că însemna a instrui sau a educa, era înțeles și ca a spune sau a informa. În *Povestea lui Kieu*, Nguyen Du a scris: „Fiind veniți la Lam Kieu să cumpărați jad, vă rog să-mi spuneți cât ar trebui să fie darurile de logodnă?”; „Scaunul de mână este îndemnat imediat, Regele ne instruiește să aducem scaunul de mână de nuntă într-un singur loc...” Conform acesteia, propoziția: „Vă rog să-mi spuneți cât ar trebui să fie darurile de logodnă?” este înțeleasă ca: „Vă rog să-mi spuneți cât ar trebui să fie darurile de logodnă.” Iar propoziția: „Regele ne instruiește să aducem scaunul de mână de nuntă într-un singur loc” este înțeleasă ca: „Regele ne instruiește să aducem scaunul de mână de nuntă într-un singur loc...”

În cântecele populare, versul: „Dragul meu, am făcut o greșeală / Te rog să închizi ușa și să te înveți în liniște unul pe altul”, unde „a te înveța în liniște unul pe altul” înseamnă a vorbi unul cu celălalt discret, „a gestiona situația pe dinafară” (pentru a evita să o faci de rușine pe soție și să-l faci de rușine pe soț), nu că cele două părți se „învață una pe alta” cu certuri aprinse.

Cât despre zicala „A închide ușa pentru a ne învăța unii pe alții”, pe care Paulus Cua Huynh Tinh a explicat-o, aceasta înseamnă: „În ceea ce privește binele și răul (adică «bine și rău» = bine și rău, corect și incorect - HTC) în cadrul familiei, conform înțelepciunii, cineva ar trebui să învețe în privat, fără a-i anunța pe cei din afară”. „A învăța în privat” este înțeles aici și ca a vorbi în privat unii cu alții, fără a-i anunța pe cei din afară.

***

Mai sus, am arătat că „bảo/dạy” poate însemna atât a informa, cât și a preda sau a instrui. Cu toate acestea, aceste două cuvinte nu sunt întotdeauna sinonime și nu pot fi folosite interschimbabil în toate cazurile.

În sintagma „Copilul neascultător”, „a învăța” înseamnă a instrui sau a îndruma, nu a spune sau a explica. Invers, în „Închizând ușa pentru a ne învăța unul pe altul”, „a învăța” înseamnă a spune sau a explica, nu a instrui sau a îndruma.

Totuși, în timp ce „bảo” în sensul de a preda sau instrui este încă folosit în mod obișnuit astăzi, „dạy” în sensul de a spune sau informa a devenit aproape un sens arhaic. Prin urmare, în timp ce expresia „închideți ușa și învățați-vă unul pe altul” lipsește complet, „închideți ușa și spuneți-vă unul altuia” este înregistrată în majoritatea dicționarelor vietnameze de renume utilizate în prezent.

Prin urmare, prioritizarea unei variante istorice mai puțin utilizate și ignorarea unui proverb contemporan (standard, utilizat pe scară largă) într-un program care explorează limba vietnameză pentru publicul larg modern ar putea determina cu ușurință telespectatorii, în special generația tânără, să înțeleagă greșit normele comportamentale și nuanțele emoționale fundamentale ale proverbului original.

Hoang Tuan Cong (Contribuitor)

Sursă: https://baothanhhoa.vn/day-nhau-hay-bao-nhau-282969.htm