Notă a editorului : În după-amiaza zilei de 25 martie 2026, la sediul central al partidului, secretarul general To Lam a ținut discursul de închidere al celei de-a doua sesiuni plenare a celui de-al 14-lea Comitet Central, transmițând un mesaj de acțiune fermă, viziune strategică și înaltă determinare politică în conducerea țării către o nouă etapă de dezvoltare. Pe baza „Celor Patru Principii Ferme” ale politicii și ideologiei, este stabilit obiectivul unei creșteri „de două cifre”, împreună cu cerința de a asigura calitatea, sustenabilitatea și echitatea socială, promovând în același timp reforme solide ale modelului de administrație locală către un model simplificat, eficace și eficient. Discursul nu numai că a stabilit principii de dezvoltare, dar a demonstrat și o hotărâre politică foarte clară: trecerea de la un obiectiv orientat spre creștere la o abordare disciplinată, limitată și responsabilă a creșterii viitoare. VietNamNet are plăcerea de a prezenta articole ca răspuns la acest discurs. |
În discursul său de încheiere la cea de-a doua sesiune plenară a celui de-al 14-lea Comitet Central, secretarul general To Lam a încheiat întregul spirit al conferinței cu un motto pentru acțiune bogat în voință politică și valori umaniste profunde: „Autonomie strategică - Aderență fermă la cele două obiective strategice pentru următorii 100 de ani - Lucrând împreună, uniți într-un scop, hotărâți și fermi pentru viața prosperă și fericită a poporului”.
Mai mult decât un simplu îndemn la acțiune, este o viziune măreață pentru dezvoltarea națională în această nouă eră: fiecare decizie politică, fiecare reformă, fiecare efort de creștere trebuie, în cele din urmă, să fie îndreptat către oameni, către viața reală a oamenilor.
În viața politică a unei națiuni, unele declarații rămân simple sloganuri, în timp ce altele conțin o filozofie a acțiunii. Cuvintele pe care secretarul general To Lam le-a subliniat la sfârșitul discursului său de închidere la a doua sesiune plenară a celui de-al 14-lea Comitet Central aparțin acestuia din urmă. Pentru că în ele vedem nu doar un spirit de determinare, ci și o ordine clară a priorităților pentru țară în această nouă fază: de la autonomia strategică și angajamentul neclintit față de obiectivul secular, la forța consensului social și, în cele din urmă, la viața prosperă și fericită a poporului.
Este demn de remarcat faptul că acest motto nu se încheie cu concepte mărețe precum creșterea, instituțiile sau puterea națională, ci se încheie cu două cuvinte foarte familiare: Poporul. Acesta este ceea ce conferă mesajului profunzimea intelectuală și greutatea culturală.
Fericirea nu este doar rezultatul creșterii, ci și rezultatul unei bune guvernări, al unei culturi sănătoase și al unei societăți care își prețuiește oamenii. Foto: Nguyen Hue
O țară care dorește să progreseze nu se poate baza doar pe indicatori economici, cu atât mai puțin pe ordine administrative. O țară care își dorește o dezvoltare durabilă trebuie să știe cum să dezlănțuie puterea poporului său, să le unească inimile și mințile, să consolideze încrederea socială și să-i facă pe cetățenii săi să se simtă cu adevărat în centrul tuturor politicilor.
Când secretarul general To Lam a vorbit despre „a lucra împreună, uniți în scop, hotărâți și fermi”, nu a fost doar un apel către întregul sistem politic de a acționa cu mai multă forță, ci și o reamintire a faptului că niciun succes durabil nu poate fi obținut fără consens social, fără participarea activă a poporului și fără încredere între partid, stat și popor.
În discursul său, secretarul general To Lam a subliniat în repetate rânduri calitatea dezvoltării, cerința unei creșteri mari, dar durabile și substanțiale și, în special, necesitatea îmbunătățirii vieții materiale și spirituale a oamenilor și a asigurării justiției sociale. Acest lucru demonstrează o înțelegere din ce în ce mai clară: dezvoltarea nu este pur și simplu o cursă pentru numere.
Scopul final este dezvoltarea umană.
Creșterea, în cele din urmă, nu este scopul suprem. Scopul suprem al dezvoltării sunt oamenii. O economie poate experimenta o creștere impresionantă, dar dacă oamenii rămân nesiguri, dacă decalajul de dezvoltare continuă să se adâncească și dacă mulți oameni nu au simțit încă beneficiile inovației în viața lor de zi cu zi, atunci această dezvoltare nu poate fi considerată completă.
Prin urmare, atunci când secretarul general To Lam a afirmat principiul conform căruia „o creștere economică ridicată trebuie să asigure că servește intereselor și îmbunătățește viața materială și spirituală a oamenilor și justiția socială”, nu a fost vorba doar de un principiu economic, ci de o declarație a esenței regimului: Toate eforturile trebuie să fie pentru popor.
Aici, este important să înțelegem că „bunăstarea și fericirea” nu sunt o afirmație generală. Bunăstarea se referă la condițiile materiale necesare pentru ca oamenii să trăiască stabil, să aibă venituri, un loc de muncă și acces la educație, asistență medicală, locuință și asistență socială. Dar fericirea este mult mai amplă. Fericirea este atunci când oamenii se simt respectați, ascultați și mai bine serviți; când nu trebuie să îndure inconveniente inutile; când cred că eforturile lor sunt recunoscute și drepturile lor legitime sunt protejate; când trăiesc într-un mediu social sigur și echitabil, cu credință, oportunități și speranță.
Cu alte cuvinte, fericirea nu este doar rezultatul creșterii, ci și rezultatul unei bune guvernări, al unei culturi sănătoase și al unei societăți care își prețuiește oamenii.
Prin urmare, sintagma „lucrând împreună în unitate” din motto-ul de acțiune lansat de secretarul general To Lam are o semnificație foarte profundă. Este o cerință ca întregul partid, întregul popor și întreaga armată să privească în aceeași direcție, să pună binele comun mai presus de interesele locale și să transforme aspirația de dezvoltare în acțiuni concrete în fiecare domeniu, la fiecare nivel și în fiecare sector.
Dar, mai profund, este și o afirmare a forței unității naționale - cea mai mare resursă a Vietnamului de-a lungul istoriei sale. Am depășit războiul cu această forță. Am depășit sărăcia, blocadele și embargourile cu aceeași forță. Și astăzi, dacă vrem să intrăm într-o nouă etapă de dezvoltare care este mai rapidă, mai sustenabilă și mai cuprinzătoare, trebuie să ne bazăm în continuare pe această forță.
Însă adevărata unitate nu poate fi atinsă prin simple apeluri. Unitatea trebuie construită pe încredere. Iar încrederea poate fi hrănită doar prin eficacitatea practică a politicilor, prin integritatea și forța sistemului, prin spiritul de serviciu față de cetățeni al funcționarilor și prin combaterea hotărâtă și continuă a corupției, risipei și practicilor negative, fără excepție.
În discursul său, secretarul general To Lam a plasat activitatea de inspecție, supraveghere și control al puterii, precum și prevenirea și combaterea corupției, risipei și practicilor negative, în legătură directă cu cerințele dezvoltării rapide și durabile. Aceasta este o perspectivă foarte corectă. Deoarece, dacă puterea nu este controlată, dacă interesele grupurilor eclipsează binele comun și dacă risipa erodează resursele naționale, atunci nu numai că economia va fi afectată, dar și încrederea socială va fi erodată. Iar odată ce încrederea scade, „unitatea de scop” va rămâne doar o dorință, nu o realitate.
Un alt punct demn de remarcat în discursul secretarului general To Lam a fost cerința de a utiliza satisfacția cetățenilor și a întreprinderilor ca o măsură reală, criteriul suprem pentru evaluarea succesului modelului de administrație locală pe două niveluri. Acesta este un indicator foarte clar al unei gândiri moderne și umane în materie de guvernanță.
Statul nu se poate judeca doar după numărul de proceduri procesate, numărul de departamente eficientizate sau numărul de documente emise. Statul trebuie judecat după percepțiile oamenilor în viața reală: sunt aceștia mai puțin incomodați, sunt serviți mai rapid, problemele lor sunt rezolvate pe loc și simt ei că guvernul este mai aproape de oameni și mai eficient? Utilizarea satisfacției oamenilor ca măsură înseamnă plasarea cu adevărat a oamenilor în centru, nu doar în cuvinte.
Dintr-o perspectivă culturală, acest lucru este și mai semnificativ. Deoarece dezvoltarea necesită nu doar instituții bune, ci și o cultură bună a implementării. O politică corectă, dacă este implementată de un sistem indiferent, iresponsabil, birocratic și rigid, își va diminua considerabil eficacitatea. În schimb, o politică implementată cu dedicare, o cultură a serviciului și respect pentru oameni va crea un efect de domino foarte pozitiv.
Prin urmare, „determinarea și hotărârea” nu sunt doar o cerință pentru viteza de acțiune, ci și o cerință pentru calitatea implementării, pentru etica serviciului public și pentru simțul responsabilității fiecărui oficial și membru de partid față de popor.
Dezvoltare legată de justiția socială.
Dincolo de profunzimea motto-ului schițat de Secretarul General To Lam, vedem și un mesaj foarte uman: dezvoltarea trebuie să fie legată de justiția socială. Acest lucru este deosebit de important în contextul unei țări care vizează o creștere rapidă. Istoria multor națiuni arată că, dacă ne concentrăm doar pe rata de creștere, fără a acorda atenție împărțirii echitabile a roadelor dezvoltării, inegalitatea va crește, societatea se va stratifica ușor, vor apărea conflicte de interese, iar stabilitatea va fi amenințată din interior.
Secretarul general To Lam a subliniat că toate politicile, proiectele și resursele de investiții trebuie să aibă ca scop crearea de valoare reală pentru oameni, creșterea veniturilor, contribuția la reducerea sărăciei, reducerea decalajului de dezvoltare, îmbunătățirea bunăstării sociale și asigurarea drepturilor și intereselor legitime ale tuturor straturilor populației. Aceasta este o modalitate foarte clară de a aborda problema echității în dezvoltare.
În cele din urmă, o națiune puternică nu este doar una cu o economie mare, ci și una în care locuitorii săi simt că viața lor este semnificativă, sigură și are un viitor. O națiune puternică nu se măsoară doar prin amploarea investițiilor sau rata de creștere, ci și prin fiabilitatea instituțiilor sale, calitatea vieții sale culturale, puterea legăturilor sale sociale și încrederea oamenilor în calea pe care o urmează țara lor.
Prin urmare, sintagma „pentru viața prosperă și fericită a poporului” de la sfârșitul motto-ului nu este doar un obiectiv social. Este un standard pentru reflectarea tuturor eforturilor de dezvoltare. Este o măsură pentru a evalua adevărata valoare a tuturor reformelor. Și este, de asemenea, o reamintire a faptului că Partidul de guvernământ nu este aici pentru a conduce, ci pentru a servi.
În drumul spre atingerea obiectivelor noastre strategice pe 100 de ani, țara se va confrunta, fără îndoială, cu multe dificultăți și provocări. Dar dacă menținem autonomia strategică, rămânem fermi în obiectivele noastre, unim puterea consensului social și plasăm interesele și fericirea oamenilor în centru, atunci avem motive să credem că toate marile aspirații pot fi realizate. Important nu este doar să ne mișcăm rapid, ci să ne mișcăm în direcția corectă; nu doar să obținem o creștere economică ridicată, ci să ne asigurăm că fiecare cetățean simte că trăiește într-o țară mai dezvoltată, echitabilă, decentă și locuibilă.
„Lucrând împreună, uniți într-un scop, hotărâți și fermi pentru viața prosperă și fericită a poporului” nu este, așadar, doar cuvintele de încheiere ale unui discurs. Este un îndemn la acțiune. Dar, mai profund, este o promisiune politică, un angajament moral și o orientare culturală pentru o nouă fază a dezvoltării naționale.
Și chiar în această profunzime, vedem mai clar ca niciodată: cea mai mare putere a unei națiuni nu constă doar în resursele, capitalul sau tehnologia sa, ci în inimile poporului său, în credința lor și în capacitatea sa de a-și face cu adevărat poporul fericit pe calea dezvoltării naționale.
Sursă: https://vietnamnet.vn/dong-long-vi-hanh-phuc-nhan-dan-2501135.html
Comentariu (0)