Păstrarea cu sârguință a limbii Pà Thẻn.

În mijlocul numeroaselor schimbări, pe măsură ce limba vietnameză eclipsează treptat cântecele populare, iar blugii și tricourile înlocuiesc îmbrăcămintea tradițională în satele din comuna Minh Quang (provincia Tuyen Quang), profesorul Phan Van Truong continuă să semene cu sârguință semințele culturii etnice Pa Then.

Temerile de „nealiniere”

Satul Thuong Minh, situat în comuna Minh Quang, este un ținut cu peisaje montane imaculate și maiestuoase, în zonele înalte ale provinciei Tuyen Quang. În ultimii ani, acesta s-a transformat treptat odată cu dezvoltarea turismului comunitar.

Totuși, această evoluție aduce și provocări semnificative în conservarea identității culturale etnice. Acoperirea telefoniei mobile este răspândită în toate satele, iar internetul a pătruns în fiecare casă, aducând cu sine noi influențe culturale. Copiii cresc în era digitală, familiarizați cu cântece populare online, iar limba kinh devine treptat principala limbă de comunicare, înlocuind limba pà thẻn.

Profesorul Phan Van Truong „stă în fața clasei” pentru a le preda elevilor limba Pa Then - foto: Thanh Tung

- Mergi mâine la școală?

- Nứ pu ny ạ sị nhi thớ sý đẹ (Am mâncat deja orez!).

Situația „bătrânul întreabă o găină, nepotul răspunde o rață” descrisă mai sus este destul de frecventă între cele două generații din Thuong Minh. Adesea, vârstnicii preferă să comunice în limba Pa Then, în timp ce generația tânără înțelege doar fragmente; unii nepoți nici măcar nu știu să o vorbească. Această „nepotrivire” provoacă dureri de cap și nopți nedormite vârstnicilor.

Phan Van Truong a înțeles bine acest lucru. Fiind atât secretarul uniunii de tineret a satului, cât și o bijuterie rară în sat, absolvent al Facultății de Educație a Universității Tan Trao, a simțit că este responsabilitatea sa să facă ceva pentru a se asigura că limba etnicului este cunoscută de cât mai mulți tineri.

Așadar, zi de zi, se întâlnea cu persoanele în vârstă, discuta cu ele și transcria cu atenție fiecare cuvânt, sperând să creeze un document care să le păstreze limba etnică. S-a dedicat acestei idei timp de mulți ani, dar ceea ce l-a întristat cel mai mult a fost declinul vechii alfabete Pà Thẻn. Când transcria limba Pà Thẻn, trebuia să folosească în continuare alfabetul vietnamez standard, transcriindu-l conform pronunției sale. De exemplu: „Tơ pa” (copac), „no ý” (a mânca orez), „o ó” (apă potabilă)...

Mulți dintre locuitorii tribului Pà Thẻn pronunță cuvinte cu intonații diferite și cu sunete scurte, ceea ce face foarte dificilă scrierea lor. El a spus că limba trebuie transmisă oral; numai prin învățare directă cineva o poate înțelege, aminti și aplica cu adevărat. Dacă pur și simplu scrii lucruri fără să înveți, să citești sau să exersezi, atunci cărțile și notițele vor ajunge doar să adune praf într-o cutie.

Apoi, o bucurie neașteptată a venit când administrația locală a decis să reînvie cultura Pà Thẻn, inclusiv prin deschiderea unor cursuri de cântece populare. „Ca un pește care găsește apa”, visul său mult prețuit și-a prins în sfârșit zborul, iar Trường s-a oferit voluntar să predea cântece populare sătenilor.

Amintește-ți de „pu quơ”

„Pú quơ” este primul cuvânt pe care tânărul profesor Phan Van Truong l-a învățat pe elevii săi. În limba Pa Then, „pú quơ” înseamnă strămoș sau origine.

El a explicat că locuitorii tribului Pà Thẻn trebuie să-și amintească „pú quơ” (rădăcinile ancestrale), așa cum păsările pădurii nu uită niciodată să se întoarcă la cuiburi după ce au căutat hrană, iar frunzele pădurii cad întotdeauna la rădăcini după ani. Amintirea strămoșilor și a originilor este esențială pentru creștere și maturizare; chiar și după moarte, „spiritul” va fi în continuare recunoscut de strămoși, împiedicându-l să se piardă.

Clasa include persoane de toate vârstele, cel mai mic având 6 ani, iar cel mai mare 60. Domnul Truong a spus că fiecare persoană vine aici din motive diferite. Copiii vin cu adevărat să învețe limba, în timp ce persoanele în vârstă vin să recapituleze sau pur și simplu să asculte și să sprijine tinerii care își iubesc moștenirea etnică. Aceasta este o sursă de încurajare pentru el să depună eforturi și mai mari.

Lecțiile profesorului sunt foarte ușor de înțeles. Explicațiile și analogiile sale sunt foarte clare, așa că mulți oameni se bucură să învețe de la el. Hung Kieu Anh a împărtășit: „La clasa profesorului Truong se fac recapitulări ale lecțiilor anterioare și teme pentru acasă. Învățăm și exersăm în același timp, așa că toți înțelegem bine materia.”

Planul de lecție întocmit de domnul Truong conține un total de 30 de lecții. Lecțiile progresează de la ușor la dificil, începând cu saluturi, invitarea oamenilor la masă și oferirea de băuturi, apoi trecând treptat la dialoguri mai lungi și mai dificile.

Totul era bine structurat, științific și ușor de reținut. Hung Thi Mai și-l amintea perfect: „Lecția 1 este despre saluturi, Lecția 2 este despre a întreba despre sănătatea cuiva, Lecția 3 este despre a invita pe cineva să mănânce sau să bea... Cred că limba noastră etnică nu este deloc dificilă; cu muncă asiduă și sârguință, o poți învăța imediat.”

Potrivit spuselor dnei Hung Thi Tam, nepotul ei vine acasă de la școală și începe imediat să vorbească cu bunicii și părinții în limba Pa Then. Uneori, întreaga familie se învață reciproc cum să vorbească și să pronunțe cuvintele. Este atât de distractiv!

După mai bine de o lună de funcționare, clasa domnului Truong a obținut numeroase succese. Să-i vadă pe tineri vorbind limba lor etnică îl umple de o imensă bucurie și fericire. Chiar dacă ora s-a încheiat, el profită întotdeauna de fiecare ocazie pentru a „sădi” semințele limbii sale etnice în tinerii săi elevi.

Profesorul a împărtășit: „Pentru a preda o limbă, nu trebuie să stai pe un podium; trebuie doar să exersezi ori de câte ori ai ocazia. De la întâlniri pe versanții dealurilor, activități sportive , evenimente culturale, până la întâlniri ale uniunilor de tineret, profit de fiecare ocazie pentru a vorbi cu ei și a-i îndruma în vorbirea limbii Pà Thẻn.”

Cunoscut pentru afecțiunea sa profundă pentru orașul său natal, Thuong Minh, Truong s-a bucurat de încredere și a fost ales secretar al Uniunii Tineretului în ultimii 10 ani. Participă activ la învățarea cântecelor populare Pa Then, cântând alături de membrii trupei de artă din satul Thuong Minh în timpul sărbătorilor și primind turiști.

Truong a spus că a fost întotdeauna mândru și s-a simțit norocos să fie o persoană din etnia Pa Then, născută în Thuong Minh, un ținut cu caracteristici culturale unice și misterioase. Fiecare persoană are propriul mod de a contribui la construirea patriei sale și își va continua călătoria de conservare și protejare a identității sale etnice cu o inimă plină de responsabilitate.

Sursă: https://thanhnien.vn/miet-mai-giu-tieng-pa-then-185250706181253817.htm