Anul șarpelui, cuvântul „șarpe”

În primul rând, cuvântul „xa” (蛇), de origine chineză, este un cuvânt antic, care apare în inscripțiile pe oase oracolare din timpul dinastiei Shang. Acest cuvânt înseamnă inițial un animal lung, rotund, solzos, fără gheare, folosit ulterior pentru a se referi la o „reptilă” ( în limba națională, limba Wu ) sau „șarpe” ( în Hong Ki, în Ngu Hanh Chi ) sau simbolizează împăratul (în Zuo Zhuan , în Zuo Qiu Ming, din perioada primăverii și toamnei).

În China, xà (蛇) este și numele unei stele: Xà Thừa Long (șarpele călăreț pe un dragon) și Đằng Xà - un grup de 22 de stele ( Jin Shu. Înregistrări astronomice ); sau numele unui munte (conform lui Du Yu din Dinastia Jin de Vest). Xà (蛇) este folosit și pentru a descrie „mișcarea în zig-zag” ( Înregistrări istorice. Biografia lui Su Qin ) sau „urmarea unei căi șerpuitoare” ( Shui Jing Zhu. Huai Shui ). În dialect, xà înseamnă „mama apei” (meduză), iar o altă pronunție este sá .

În textele antice, întâlnim și expresii precum: mong xa (a visa un șarpe, însemnând a naște o fiică); uy xa (a merge zvârcolindu-se ca un șarpe); xa hanh (a se târa pe pământ ca un șarpe, însemnând acțiuni înfricoșătoare); xa thiet (limbă de șarpe, însemnând cuvinte rele) sau xa ý (șarpe și miriapod, însemnând oameni răi)...

În plus, există și alte cuvinte sino-vietnameze numite și xà , de exemplu: xà (鉈: suliță cu mâner scurt); xà (闍: platformă pe poarta orașului); xà (揲: numărarea și împărțirea ierburilor pentru a prezice viitorul) sau cuvinte transliterate din sanscrită: xà lê (闍梨: călugăr); a xà lê (阿闍梨: călugăr) - Dicționar sino-vietnamez .

În alfabetul Nom, xà (柁) înseamnă „o bară orizontală atașată la cele două capete ale unei coloane, folosită pentru a susține acoperișul” sau xà (蛇) în xà bèo (o pânză care leagă pantalonii de tibie), xà tích (o bijuterie în formă de cârnat). Există, de asemenea, xà xeo (a tunde); xà nguc (a strica); xà beng (a face pârghie). În ceea ce privește plantele, xà apare în xà ma (o substanță folosită pentru a face bere și vin); xà mai (dud); xà căn thảo (piper diavol).

În limba națională (vietnameza de astăzi), cuvântul „xa” înseamnă în mod obișnuit șarpe, fapt consemnat în Dicționarul Annam Pha Lang Sa de JMJ, publicat în 1877, p. 886. Această carte oferă și cuvinte rareori folosite astăzi, cum ar fi: ca xa (squale, chien de mer), care înseamnă câine de mare sau rechin; xa cho mat kiep (opprimer) înseamnă „opresiune, sufocare, represiune”; xa bu (triden de pêche) este o suliță de pescuit. În plus, Marele Dicționar Vietnamez de Nguyen Nhu Y explică, de asemenea, xa bu ca „muguri tineri” ( un copac din care tocmai a încolțit xa bu ) sau „încăpățânat, încăpățânat” ( Acel xa bu nu se teme de nimeni ). În plus, există cuvinte precum cay xa mai (cel mai răcoros), lac xa dieu (autruche) în Petit Dictionnaire Annamite-Français (1904) de P.G.VALLOT.

În general, pe lângă caracterele Nom pentru cuvântul „ xa ” și cuvintele transliterate precum „xạ bong” ( sabaão - portugheză) sau „xà lim” (cellule - franceză)..., în vietnameză există și cuvinte de origine chineză „ xa ”, provenite din sistemul fonetic al dinastiei Tang, introduse în vietnameză în jurul sfârșitului secolului al X-lea, inclusiv idiomuri și proverbe, cum ar fi: „hu dau xa vi” , care vorbește despre un început puternic, dar un sfârșit slab, sau „da xa da that thon” , care înseamnă că a lovi un șarpe, trebuie să-i lovești punctul slab ( acel thon ), o metaforă pentru a apuca cheia, cheia pentru a realiza cu succes ceva.

Sursă: https://thanhnien.vn/lat-leo-chu-nghia-nam-con-ran-ban-chu-xa-185250207201821709.htm