Anul șarpelui simbolizează cuvântul „șarpe”.

În primul rând, caracterul chinezesc pentru șarpe (蛇) este un cuvânt antic care a apărut în scrierea cu oase oracolare din timpul dinastiei Shang. Inițial, acest caracter însemna un animal lung, rotund, solzos, fără gheare. Mai târziu, a ajuns să se refere la o „reptilă” ( Limba Națională, Limba Wu ) sau la „șarpe” ( Hong Ji, Tratatul celor Cinci Elemente ) sau ca simbol al împăratului ( Zuo Zhuan de Zuo Qiu Ming din Perioada Primăverii și Toamnei).

În China, caracterul pentru șarpe (蛇) este și numele unei stele: Dragonul Călăreț pe Șarpe (Xāng Chéng Lóng) și Șarpele Teng - un grup de 22 de stele ( Jin Shu, Tratat de Astronomie ); sau numele unui munte (conform lui Du Yu din timpul Dinastiei Jin de Vest). Șarpele (蛇) este folosit și pentru a descrie „mișcarea sinuoasă” ( Shiji, Biografia lui Su Qin ) sau „urmarea unei căi sinuoase” ( Shui Jing Zhu, Huai Shui ). În dialect, șarpele înseamnă „meduză”, iar o altă pronunție este „sá ”.

În textele antice, întâlnim și expresii precum: „a visa un șarpe” (referindu-se la nașterea unei fiice); „șarpe care se zvârcolește” (mișcându-se șerpuitor); „a se târa pe pământ ca un șarpe” (referindu-se la un comportament plin de frică); „ limbă de șarpe” (referindu-se la cuvinte răuvoitoare); sau „ înțepătură de șarpe” (referindu-se la o persoană rea)...

În plus, există și alte cuvinte sino-vietnameze care numesc „ xà ”, de exemplu: xà (鉈: suliță cu mâner scurt); xà (闍: platformă pe poarta orașului); xà (揲: numărarea și împărțirea tulpinilor de coada-șoricelului pentru divinație) sau cuvinte transliterate din sanscrită: xà lê (闍梨: călugăr); a xà lê (阿闍梨: călugăr) - Dicționar sino-vietnamez .

În sistemul de scriere Nôm, xà (柁) înseamnă „o bară orizontală atașată la cele două capete ale unei coloane, folosită pentru a susține acoperișul” sau xà (蛇) în xà cáp (pantaloni purtați în jurul picioarelor), xà tích (bijuterii în formă de cârnat). Există, de asemenea, xà xéo (a tunde); xà ngầu (tulburare); xà beng (pârghie). În botanică, xà apare în xà ma (o substanță folosită la fabricarea alcoolului); xà mai (căpșună); xà căn thảo (ardei iute).

În vietnameza modernă, cuvântul „xà ” înseamnă în mod obișnuit șarpe, așa cum este consemnat în Dicționarul Annamite-Francez al lui J.M.J., publicat în 1877, p. 886. Acest dicționar menționează, de asemenea, cuvinte rar folosite astăzi, cum ar fi: „cá xà” (squale, chien de mer), care înseamnă rechin sau pește-pescar; „xà cho mạt kiếp” (opprimer), care înseamnă „opresiune, sufocare, represiune”; „xà búp ” (triden de pêche), care înseamnă o suliță folosită pentru înțeparea peștilor. În plus, Marele Dicționar Vietnamez al lui Nguyễn Như Ý explică „xà búp” ca „mugur tânăr” ( o plantă cu muguri nou formați ) sau „încăpățânat, încăpățânat” ( Acel „xà búp” nu cunoaște frica de nimeni ). Există, de asemenea, cuvinte precum „ cây xà mai” (le fraisier) și „l’autruche” ( l’autruche) în P.G. Petit Dictionnaire Annamite-Français al lui Vallot (1904).

În general, pe lângă cuvintele din scrierea Nôm pentru „șarpe” și cuvinte transliterate precum „xà bông” ( sabão - portugheză) sau „xà lim” (cellule - franceză)..., limba vietnameză are și cuvinte de origine chineză, provenite din sistemul fonetic al dinastiei Tang, care a intrat în limba vietnameză în jurul sfârșitului secolului al X-lea. Acestea includ idiomuri și proverbe, cum ar fi: „hổ đầu xà vĩ” (cap de tigru, coadă de șarpe), referindu-se la un început puternic, dar un final slab, sau „đả xà đả thất thốn” (șarpele lovește în punctul său slab), ceea ce înseamnă că atunci când lovești un șarpe, trebuie să lovești punctul său slab ( thất thốn ), o metaforă pentru apucarea cheii, elementul crucial pentru a realiza cu succes ceva.

Sursă: https://thanhnien.vn/lat-leo-chu-nghia-nam-con-ran-ban-chu-xa-185250207201821709.htm