„Mi-ai schimbat viața, mi-ai schimbat poezia...”

Apoi, pe 2 septembrie 1945, în Piața Ba Dinh, președintele Ho Și Min a citit „Declarația de Independență”, dând naștere Republicii Democrate Vietnam, deschizând calea nașterii primului stat independent din Asia de Sud-Est.

Aceste două evenimente istorice importante au avut un impact puternic asupra multor poeți vietnamezi. În „Omul în căutarea formei țării”, Che Lan Vien a prezis de la bun început: „Teza lui Lenin l-a urmărit înapoi în patria sa, Vietnamul / Granița este încă departe. Dar unchiul Ho a văzut-o venind / Privește umbra unchiului Ho sărutând pământul / Ascultând în culoarea roz forma embrionară a țării” . Și nu după mult timp, a exclamat emoționat: „Persoana care mi-a schimbat viața / Persoana care mi-a schimbat poezia” .

Mai direct, Xuan Dieu are poemul „Steagul Național” cu următoarele versuri: „Răscoala a frânt viața sclavilor/ Pentru prima dată după steagul roșu cu stea galbenă” . To Huu are poemul „Dimineața zilei de 2 septembrie”: „Astăzi, în dimineața zilei de 2 septembrie/ Capitala este acoperită de flori galbene și soare în Ba Dinh/ Milioane de inimi așteaptă, și păsările tac/ Deodată un glas al iubirii răsună” , iar în „ Hue în august”: „Piepul plat de patru mii de ani/ În această după-amiază un vânt puternic/ Suflă, inima devine brusc soare” . Toate cele trei poezii rezonează cu un ton eroic, plin de spiritul națiunii în acest moment istoric.

Tot pentru Huu, acele două evenimente importante au reapărut în poeziile sale de cel puțin două ori. Prima dată în „Mergem la”: „Umbrele întunecate ale dușmanilor s-au împrăștiat / Cerul de toamnă de august s-a luminat din nou / În drum spre Capitală / Steagul roșu flutură în jurul părului argintiu al unchiului Ho” . A doua oară în „O, unchiule!”: „Cerul devine brusc mai albastru, soarele este orbitor / Mă uit în sus la unchi, unchiul se uită la mine / Cele patru direcții trebuie să se uite și ele la mine / Republica Democrată Vietnam” .

În „Țara” de Nguyen Dinh Thi, finalul are 4 replici: „Focurile de armă au cutremurat cerul de furie/ Oamenii s-au ridicat ca apa care-și dă pe dinafară/ Vietnamul s-a ridicat din sânge și foc/ Scuturându-se de noroi pentru a străluci puternic!” . În care, „Focurile de armă au cutremurat cerul de furie” începe cu un sunet rapid și răsunător, evocând spiritul tunător al întregii națiuni care se ridică pentru a lupta împotriva inamicului. Cele două cuvinte „furios” nu numai că descriu puterea fizică a focurilor de armă, ci exprimă și furia acumulată de-a lungul anilor de opresiune.

„Oamenii se ridică precum apa care își dă pe dinafară” este o comparație familiară în viața rurală vietnameză, dar și maiestuoasă. Apa care își dă pe dinafară este o forță de neoprit, iar aplicată imaginii oamenilor care se ridică, creează un sentiment de intensitate și izbucnire... „Vietnam din sânge și foc” surprinde un întreg proces istoric: din durere, pierdere și sacrificiu, națiunea și-a recăpătat dreptul de a trăi. Imaginea „sângelui și focului” este atât realitatea războiului, cât și focul care dă pe dinafară voința.

„Scuturându-se de noroi și ridicându-se în picioare, strălucind puternic” este o imagine metaforică bogată în putere evocatoare: Țara este ca o persoană care tocmai a scăpat dintr-o viață de mizerie („scuturându-se de noroi”) și strălucește în lumina independenței („strălucind puternic”) cu postura de „ridicare în picioare”. Din starea de a fi scufundat în noroiul sclaviei, Vietnamul a intrat într-o nouă eră, frumoasă și încrezătoare. Punctul culminant al celor patru propoziții finale de mai sus constă în propoziția: „Scuturând de noroi și ridicându-se în picioare, strălucind puternic”. Cu doar aceste 6 cuvinte, Nguyen Dinh Thi a numit cu abilitate natura și puterea Revoluției din August și ceea ce Revoluția din August a adus națiunii noastre.

Cu ocazia celei de-a 80-a aniversări a Revoluției din August și a Zilei Naționale din 2 Septembrie, rememorarea versurilor eroice ale unei perioade istorice nu numai că ne ajută să revedem spiritul revoltei naționale, ci și să afirmăm vitalitatea persistentă a poeziei revoluționare. Și cu siguranță, aceste versuri vor însoți națiunea de-a lungul anilor.

Sursă: https://hanoimoi.vn/nguoi-thay-doi-doi-toi-nguoi-thay-doi-tho-toi-713887.html