Comentând versul popular de mai sus, îndrumătorul de program, doctor în filosofie, a analizat:
„Aici, vedem o cultură a conduitei corecte reflectată în cele două replici excelente ale dumneavoastră: «Cerul are momentele sale însorite și ploioase / Ziua are și ea momentele ei de dimineață devreme și de amiază, oameni buni».”
Desigur, oamenii nu ar trebui să se schimbe. Dacă spui ceva înainte, trebuie să o faci mai târziu. Dar, prin aceasta, mi-am dat seama că trebuie să fiu mai deschis la minte față de oameni. Pentru că faptul că oamenii acționează împotriva mea nu este neapărat rău, ci mai degrabă forțat de circumstanțe. Desigur, trebuie să îndur puțină durere, recunosc. Dar ar trebui să o îndur puțin, să o văd ca pe ceva normal, să încerc să merg mai departe și, așa cum spune budismul, să renunț.
Totuși, în opinia noastră, consilierul a înțeles greșit tradiția populară.
Folclorul folosește ciclul natural al „zilelor însorite și ploioase”, „dimineților devreme și amiezilor” ca o comparație. Aceasta implică faptul că toate ființele vii funcționează conform legilor naturale, experimentând perioade de prosperitate și declin și circumstanțe schimbătoare. Oamenii nu fac excepție de la această regulă, experimentând perioade de sănătate și boli; perioade de glorie și dizgrație; perioade de bucurie și deschidere și perioade de furie și iritabilitate. Prin urmare, dacă chiar și cerurile se schimbă, cu cât mai mult se schimbă oamenii? Astfel, indivizii și cei din jurul lor ar trebui să considere schimbarea și stările fluctuante ale celorlalți ca fiind normale și nu ar trebui să fie întristați, dezamăgiți sau resentimentați.
Comparația metaforică din acest vers popular este similară cu zicala „Chiar și pietrele transpiră” (varianta „Chiar și pietrele transpiră uneori”), adică până și ceva atât de solid și aparent neînsuflețit precum o piatră se poate simți uneori obosit, darămite oamenii, care sunt predispuși la boli și durere.
Pe scurt, înțelepciunea populară nu implică faptul că „oamenii acționează împotriva lor înșiși” sau că ar trebui să trăiască fără previziune, să încalce promisiuni sau „ceea ce se spune trebuie făcut mai târziu”, așa cum a interpretat-o consilierul.
Hoang Trinh Son (Contribuitor)
Referință: Versul popular „Cerul are încă soare și ploaie / Ziua are încă dimineață și amiază” este cules din cărțile „Proverbe și cântece populare” (compilate de On Nhu Nguyen Van Ngoc - Editura Vinh Hung Long 1928); „Poezie populară vietnameză” (compilate de Nguyen Tan Long - Phan Canh - Saigon, Editura Song Moi - 1970). Cartea „Dicționar de idiomuri, proverbe și cântece populare vietnameze” (Viet Chuong - Editura Dong Nai 1998) explică: „Vremea se schimbă odată cu anotimpurile și uneori se schimbă brusc. Uneori este caniculă și apoi, dintr-o dată, plouă torențial. Uneori plouă și apoi soarele se strecoară printre vârfurile copacilor. Oamenii sunt la fel, uneori sunt așa, alteori sunt așa: uneori sănătoși, alteori bolnavi, este imposibil să știi dinainte. Prin urmare, cei care sunt hipermetropi, cât timp sunt sănătoși, vor munci din greu pentru a acumula bogății pentru a avea ce mânca atunci când sunt bolnavi și ținuți la pat.”
În ceea ce privește interpretarea literală, suntem de acord cu Viet Chuong. Cu toate acestea, în ceea ce privește sensul figurat, credem că înțelepciunea populară nu își propune să sfătuiască „cei care sunt previzori ar trebui, cât sunt sănătoși, să muncească din greu pentru a acumula bogății pentru a se pregăti pentru boală și închisoare”, în stilul „Acumulați cereale pentru a preveni foametea, acumulați haine pentru a preveni frigul”, ci mai degrabă are sensul pe care l-am prezentat în articol.
Sursă: https://baothanhhoa.vn/troi-con-khi-nang-nbsp-khi-mua-250779.htm
Comentariu (0)