Când minoritățile etnice „duc moștenirea” în oraș și depun eforturi pentru a promova identitatea zonei muntoase

„Port o fustă și un fular Pieu pentru ca vizitatorii să vadă că sunt thailandeză. În parte vreau să impresionez vizitatorii când vin la stand și în parte sper ca costumele tradiționale ale poporului meu să fie cunoscute și iubite de mulți oameni”, și-a împărtășit mândria Hoang Thi Bich, o thailandeză albă din Moc Chau, provincia Son La, în timp ce stătea în mijlocul standului, promovând culorile Nord-Vestului, atrăgând mulți vizitatori, la Târgul de Toamnă din 2025 (desfășurat la Centrul Național de Expoziții și Târguri, Dong Anh, Hanoi ).

Evenimentul a adunat sute de standuri din toate provinciile și orașele țării. În special, secțiunea „Toamna vietnameză - Culori și parfumuri de toamnă” a fost considerată un punct culminant în recrearea spațiului cultural, a produselor și a meșteșugurilor tradiționale ale regiunilor. Cu o suprafață de aproape 20.000 m², zona expozițională a reunit peste 30 de provincii și orașe, prezentând produse tipice, bunuri OCOP, obiecte de artizanat, produse agricole procesate și specialități din zonele muntoase.

Fiecare stand este o piesă culturală, unde vizitatorii pot explora și experimenta frumusețea remarcabilă și unică a minorităților etnice din Son La, Dien Bien , Lao Cai, Tuyen Quang...

Oameni care „duc moștenire” în oraș

În standul care expunea produse din provincia Son La , tânărul artizan etnic H'Mong, Hang A Cua, își ajusta naiurile și spunea că această călătorie la Hanoi a fost mai dificilă decât în fiecare an, deoarece naiurile și tobele se deteriorează ușor și trebuie transportate pe sute de kilometri de trecători montane. Dar odată ajuns acolo, a văzut oameni curioși de instrumentele muzicale și i-a cerut să-i facă poze cu naiul său, uitând astfel de toată oboseala.

„De asemenea, aducem specialități locale. Nu vindem doar bunuri, vrem și ca locuitorii orașului să știe cum trăiește poporul Mong, ce mănâncă și ce poartă. Asta înseamnă să aduci cultura pe străzi”, a spus Hang A Cua.

Hang A Cua prezintă produse din provincia Son La, unul dintre standurile sale atrăgând mulți vizitatori. (Foto: Phi Tuan/Vietnam+)

Lângă ea se află taraba lui Hoang Thi Bich, o thailandeză albă din Moc Chau, Son La. Cutii cu ceai, prăjituri cu lapte și fructe uscate sunt aranjate frumos lângă costumele tradiționale thailandeze. Încă de dimineața devreme, taraba lui Bich este întotdeauna aglomerată de clienți. Mulți oameni se opresc să guste, să cumpere și să facă fotografii cu eșarfe Pieu brodate manual. Pentru Bich, aceasta este o oportunitate de a ajuta identitatea thailandeză să apară mai clar în ochii turiștilor din întreaga lume.

La fel ca alte standuri cu culori îndrăznețe din nord-vestul țării, din dorința de a promova imaginea locală, standul provinciei Dien Bien a fost proiectat cu un spațiu deschis, recreând scena tradițională a caselor pe piloni a poporului thailandez, creând un punct de atracție pentru vizitatori.

Proprietara restaurantului Ha Bac Grill (Dien Bien), Lo Thi Suong, a declarat: „Noi și guvernul provincial am încercat să recreăm cât mai autentic posibil o casă pe piloni, o caracteristică tipică grupului nostru etnic. Vizitatorii pot intra pentru a vizita, a face fotografii și a simți atmosfera de viață a oamenilor de la munte.”

Alături de aceasta, taraba provinciei Lao Cai era plină de aroma parfumată a cârnaților, orezului lipicios în cinci culori și cărnii afumate, în mijlocul vremii reci și ploioase a capitalei. Gustul munților și pădurilor care veneau în oraș îndemna cu adevărat pașii mesenilor.

Tarabele cu arome puternice specifice zonei muntoase atrag atenția multor vizitatori. (Foto: Phi Tuan/Vietnam+)

Proprietara standului, Phung Kim Dung, o persoană Bo Y din Muong Khuong, a spus că, pentru a se pregăti pentru târg, întreaga familie a trebuit să se pregătească toată noaptea și apoi să se trezească la 3 dimineața pentru a aprinde aragazul, a găti orez lipicios și a agăța carne pentru a ajunge la timp la Hanoi. „Familia mea este o mică afacere fără angajați, dar este o mare bucurie să pot participa la târg. Sper doar că mulți oameni vor afla despre mâncarea poporului Bo Y și despre cultura pe care încercăm să o păstrăm atât de mult timp”, a spus ea.

Cu multe caracteristici unice aduse la târgului de toamnă, clienții au stat în jurul standurilor, degustând orezul lipicios în cinci culori și ascultând-o cu atenție pe femeia Bo Y povestind despre sezoanele de porumb și orez din zonele muntoase.

Nguyen Thu Ha, o turistă din districtul Cau Giay (Hanoi), a împărtășit după ce s-a oprit la standul locuitorilor din zona muntelui: „Ascultându-i vorbind despre trăsăturile lor culturale unice prin intermediul costumelor și bucătăriei lor, am descoperit că lucrurile care păreau îndepărtate sunt ciudat de apropiate. Poate că tocmai această simplitate și sinceritate fac târgul atât de atractiv.”

Eforturi de răspândire a identității muntoase

Pentru mulți artizani, fiecare vizită la târg nu este doar o oportunitate de a-și prezenta produsele, ci și o oportunitate de a-și aduce cultura tradițională mai aproape turiștilor autohtoni și străini.

La standul provinciei Tuyen Quang, artizana Giang Thi Say, o etnie Mong din comuna Can Ty, a ieșit în evidență în spațiul colorat de brocart. Pe masă se aflau țesături rafinate, rochii tradiționale, suveniruri și genți brodate manual din brocart.

Pentru a se pregăti pentru această călătorie specială înapoi în oraș, ea și cooperativa ei au trebuit să lucreze continuu timp de mai multe săptămâni pentru a avea suficiente produse de expus. „Vreau ca oamenii să vadă că meșteșugurile noastre sunt frumoase, delicate și pot fi aplicate la multe produse diferite, nu doar la țesături tradiționale de brocart”, a împărtășit Giang Thi Say.

Spațiul este plin de culorile brocartului din regiunea muntoasă de nord-est. (Foto: Phi Tuan/Vietnam+)

Vizitatorii standului nu numai că se cufundă în spațiul culorilor regiunii de nord-est, dar au și ocazia să „decodeze” semnificația fiecărui model cu Say. Pentru Say, aceasta este și o oportunitate de a reprezenta vocea poporului său, contribuind la promovarea frumuseții culturale a minorităților etnice din zonele muntoase către un număr mare de turiști din capitală.

„Mulți tineri din Hanoi au venit să mă întrebe, am fost foarte bucuros. Erau interesați, curioși, așa că știam că valorile culturale unice ale poporului nostru au ajuns la un număr mare de oameni”, a spus Say.

Nu doar Say, ci și artizani precum Hang A Cua (Son La), Hoang Thi Bich (Moc Chau) sau Phung Kim Dung (Lao Cai) înțeleg mai bine decât oricine valoarea specială și diferită pe care au fost transmise din leagănul moștenirii culturale a minorităților etnice, pe care generații de tați și bunici s-au străduit să o păstreze și să o protejeze.

Așadar, acum, în mijlocul vieții urbane moderne și agitate, au o dorință comună: să le povestească oamenilor din zonele joase despre cultura și propriile lor vieți, astfel încât „fiecare turist să cunoască, să înțeleagă și să iubească mai mult cultura poporului nostru”.

Crearea unor mijloace de trai durabile pentru minoritățile etnice

În cadrul sesiunii de discuții din 29 octombrie, cea de-a 10-a sesiune a celei de-a 15-a Adunări Naționale, mulți delegați au menționat rolul culturii, patrimoniului și turismului în dezvoltarea economică și socială. În special, delegații au subliniat că aceasta este „resursa internă și puterea non-tehnică” a națiunii; investițiile în turismul montan pentru dezvoltarea economică și conservarea patrimoniului cultural trebuie considerate un pilon în strategia de dezvoltare regională și națională.

Pornind de aici, sunt evidențiate soluții cheie pentru conservarea și promovarea resurselor menționate mai sus, cum ar fi: conservarea identității în dezvoltare, construirea unui ecosistem turistic verde, promovarea industriei culturale, transformarea digitală în managementul patrimoniului și asigurarea infrastructurii montane asociate cu dezvoltarea turismului durabil.

În plus, există și sugestii pentru crearea unor mecanisme favorabile pentru ca oamenii, în special femeile și minoritățile etnice, să devină subiecți ai dezvoltării turismului montan, transformând astfel comorile culturale tradiționale în mijloace de trai durabile.

(Vietnam+)

Sursă: https://www.vietnamplus.vn/khi-dong-bao-dan-toc-cho-di-san-ve-pho-va-no-luc-quang-ba-ban-sac-vung-cao-post1074020.vnp