Cursuri de engleză „gratuite” în Khanh Thuong

Sub acoperișul aurit al unei case aflate la jumătatea dealului Khánh Thượng (Ba Vì, Hanoi), o mică clasă de engleză este iluminată cu regularitate de un an. Cu dragoste și îndrumând cu răbdare pronunția fiecărui copil, profesoara Hằng Luna și cele două fiice ale sale nu numai că i-au ajutat pe copiii minorității etnice Mường să pronunțe corect cuvintele cu încredere, dar le-au și insuflat în liniște bucuria învățării independente, permițându-le să-și creeze propriul viitor.

Din oraș până pe acoperișurile orașului Hoi An, la jumătatea dealului.

Khanh Thuong este cea mai izolată zonă muntoasă din comuna Ba Vi, Hanoi . În ultimii ani, acest loc a fost martorul unei fascinante migrații inverse. Aceasta este apariția grupului Lang Gao, o comunitate de oameni educați care au părăsit agitația și presiunile vieții urbane pentru a trăi aici, alegând un stil de viață în armonie cu natura și învățându-și copiii să fie independenți. Printre aceștia se numără și familia doamnei Nguyen Thi Thu Hang (cunoscută în mod obișnuit sub numele de Hang Luna).

Înainte de a se muta la Khánh Thượng, Ba Vì, Hằng și soțul ei au avut o viață stabilă în Hanoi, pe care mulți oameni o invidiază: venituri mari, vehicule ușor disponibile și copii care frecventau școli bilingve scumpe. Cu toate acestea, în spatele acestui succes se afla un gol tulburător.

Dna Hang a împărtășit cu sinceritate despre criza sa psihologică înainte de mutare: „Când locuiam în oraș, atât eu, cât și soțul meu eram ocupați cu munca de dimineața până seara, rămânând foarte puțin timp pentru a interacționa cu copiii noștri. Trăind într-un sistem cu cheltuieli enorme, eram constant înconjurată de frică: frica de a-mi pierde locul de muncă, frica de a nu avea un venit și, prin urmare, o viață instabilă, frica de îmbolnăvire din cauza expunerii zilnice la atâtea cazuri de cancer din proiectele medicale . Când mi-am dat seama că starea mea mentală era slabă și că eram mereu nesigură, eu și soțul meu am discutat despre posibilitatea de a ne renunța la locurile de muncă în același timp, pentru a ieși din zona noastră de confort și a găsi un mediu de locuit mai spațios, mai aproape de natură.”

Recomandarea unei prietene a grupului Rice Village și a zonei imaculate Khánh Thượng, unde sufletele înrudite își găsesc alinare unele în altele, a determinat familia ei să decidă să se mute acolo definitiv după o singură vizită. De când s-a mutat în Khánh Thượng, sănătatea și moralul ei s-au îmbunătățit semnificativ. De la o persoană cu miopie severă de 4,5 grade și dureri cronice de gât și umeri, tipice lucrătorilor de birou, viața ei de muncă și grădinărit în soarele și vântul din Ba Vì a ajutat-o ​​să se recupereze până la punctul în care nu mai are nevoie de ochelari.

Casa în stil Hoi An, văzută de departe, din Khanh Thuong, aparține familiei doamnei Nguyen Thi Thu Hang.

În prezent, casa lor în stil Hoi An, cu pereții săi galbeni calzi, a devenit o parte integrantă a satului. Familia își susține existența prin munca de predare online a limbii engleze a soției, în timp ce soțul se ocupă de grădină și completează personal spațiul de locuit. Și cele două fiice ale lor au trecut prin schimbări semnificative, părăsind școlile private scumpe din oraș pentru a frecventa școala satului de lângă casa lor. Cele două fiice s-au adaptat rapid la noua lor viață, mergând la școala satului în timpul zilei și ajutându-și părinții cu grădinăritul și treburile casnice, în timp ce seara participă independent la programul american de școlarizare la domiciliu .

Dna Hang lângă grădina de legume a familiei sale.

Printre dealurile bătute de vânt, viața acestei familii de patru persoane curge liniștit și senin. Eliberați de agitația vieții urbane și de presiunile vieții urbane, timpul petrecut în Khánh Thượng le-a redat liniștea sufletească și le-a oferit copiilor o copilărie completă înconjurați de natură.

Găsind pacea în acest pământ și în oamenii săi, dna Hang a ales să răsplătească acest pământ cu cunoștințe. A dedicat un spațiu spațios și bine echipat din casa sa pentru a deschide un curs gratuit de engleză pentru copiii din satul Muong.

Dna Hang a efectuat cercetări aprofundate asupra curriculumului american și a dezvoltat personal un sistem sistematic de materiale didactice, pornind de la cea mai importantă fundație: pronunția corectă.

Călătoria semănării cunoștințelor și a culesului unor recompense dulci.

Deși a absolvit cu o diplomă în limba franceză la Universitatea de Limbi Străine (Universitatea Națională din Vietnam, Hanoi), dna Hang a folosit engleza ca principal instrument de lucru timp de mulți ani. Experiența sa practică de lucru continuu într-un mediu multilingv a ajutat-o ​​să realizeze importanța fundamentală a metodelor de învățare precise încă de la început. A cercetat temeinic programa școlară americană și a dezvoltat personal un sistem sistematic de învățare pornind de la fundația cea mai importantă: pronunția corectă.

În mod regulat, în fiecare luni și joi după-amiază, imediat după școală, copiii se cheamă entuziasmați unii pe alții pentru a urca dealul și a se aduna la casa aurie a doamnei Hang. Clasa menține întotdeauna un număr stabil de 12 până la 15 elevi. Cea mai mare provocare pentru această clasă din zonele muntoase este că forma gurii și vocile elevilor sunt puternic influențate de dialectul local; gâtul lor este rigid, așa că pronunția lor este adesea neclară.

Sala de clasă spațioasă

Pentru a rezolva această problemă, cele două fiice ale doamnei Hang – copii cu o bază solidă de limba engleză din oraș – au devenit asistenți neprețuiți. Cele două surori au acționat ca asistenți didactici, corectând direct fiecare greșeală de pronunție și de formă a gurii pentru elevii mai mici, participând totodată la filmarea unor videoclipuri pentru teme. Tovărășia colegilor a ajutat la reducerea decalajului din clasă.

Perseverența doamnei Hang Luna și a celor două fiice ale sale, după exact un an, a adus o schimbare uimitoare. Vorbirea ezitantă și șâșâitoare din trecut a fost acum înlocuită de o pronunție engleză precisă și clară.

A doua fiică a doamnei Hang îi ajută pe frații ei mai mici cu temele.

Călătoria elevei din clasa a treia, Dinh Ngoc Diep, este o poveste remarcabilă. Crescând într-o familie de fermieri, unde niciunul dintre părinți nu vorbea engleza, Diep venea la școală cu o mare nesiguranță din cauza dificultăților sale de vorbire și a accentului regional puternic. Corectarea pronunției unui copil dintr-o regiune muntoasă care nu fusese niciodată expus la o limbă străină a fost o sarcină cu adevărat dificilă.

Dna Hang își amintea: „La început, a fost extrem de dificil să o învăț pe această copilă, deoarece obiceiul ei de a pronunța cuvintele într-un mod foarte informal era foarte greu de schimbat. A tot spus «școală» mult timp. Inițial, ori de câte ori stătea la tablă, își sufleca mânecile și apoi își ridica pantalonii, foarte timidă. Dar am încurajat-o cu răbdare. Mama lui Diệp, deși nu știa engleza, a susținut-o îndeaproape acasă, urmând instrucțiunile învățătoarei. După șase luni de efort, Diệp și-a depășit propriile limite. Acum poate ține o carte de engleză și poate citi foarte bine, vorbind fluent cu încredere în fața clasei.”

Ținând o carte în mână și stând încrezătoare în fața clasei, Ngoc Diep a împărtășit: „Înainte, eram foarte nervoasă când mă ridicam. Datorită îndrumării doamnei Hang și ajutorului fetelor mai mari în corectarea mișcărilor gurii mele, acum pot citi corect și nu mi-e frică. Vreau să învăț foarte bine.”

Clip: Eleva Dinh Ngoc Diep se prezintă și își împărtășește sentimentele despre ora de engleză a dnei Hang Luna.

O altă poveste la fel de emoționantă este cea a lui Dinh Van Phu, un elev în clasa a doua. Casa lui Phu se află în adâncul satului, la 4 kilometri de clasa doamnei Hang. Familia lui muncește din greu în agricultură, dar mama lui Phu are o mentalitate progresistă, dorind ca fiul ei să primească o educație adecvată, astfel încât să poată avea ocazia să înfrunte lumea mai târziu. De-a lungul anului școlar trecut, indiferent de zilele însorite sau de zilele ploioase și alunecoase, Phu nu a lipsit niciodată de la o oră și și-a făcut întotdeauna temele.

Vorbind emoționant despre tânărul ei elev, dna Hang a spus: „Phu a făcut progrese remarcabile datorită muncii asidue și determinării sale. Datorită dedicării deosebite a mamei sale și a seriozității sale, am decis să-l învăț și să-l susțin pe termen lung.”

Filosofia educațională a clasei libere.

Profunzimea modelului educațional al dnei Hang Luna nu constă în cuvântul „liber”, ci în disciplină și respect de sine. Pentru ea, limba engleză este atracția inițială care îi atrage pe copii la ore. Dar ceea ce își dorește să insufle acestor copii din regiunile muntoase prin lecțiile sale este capacitatea de a învăța independent, un simț al responsabilității față de ei înșiși și perseverența de a duce lucrurile până la capăt.

Ea nu acceptă mentalitatea conform căreia „orice e permis, din moment ce e gratuit”. Ea stabilește reguli stricte: dacă elevii nu își termină temele sau încalcă cerințele disciplinare, le va cere să nu mai participe la cursuri. De fapt, dna Hang a concediat deja mai mulți elevi pentru că nu și-au respectat angajamentele.

Această filozofie conține o lecție de viață profundă pe care vrea să o transmită copiilor din zonele muntoase: „Vreau să înțelegeți că nimic în lumea asta nu vine natural și gratuit. Fiecare realizare trebuie câștigată prin efort, sudoare și efort personal. A primi sprijin nu înseamnă că aveți dreptul să fiți nepăsători în ceea ce privește propriul viitor.”

Pe lângă transmiterea de cunoștințe, ea a integrat cu măiestrie în cursurile sale lecții despre autonomie și sprijin reciproc. Așa cum comunitatea din satul Lang Gao se bazează unii pe alții în timpul recoltării orezului, plantării arahidelor și culesului florilor, dna Hang îi învață pe copii și cum să împărtășească cunoștințe ca un mod de viață frumos. Ea le insuflă o nouă mentalitate: a fi proficient în limba engleză nu înseamnă a te lăuda, ci mai degrabă că engleza este cel mai bun instrument, cheia, pentru ca ei să iasă cu încredere din satul lor și să acceseze cunoștințele lumii.

Pe măsură ce ora de după-amiază se apropia de sfârșit, copiii vorbeau entuziasmați în timp ce coborau dealul pentru a se întoarce acasă. După un an, clasa doamnei Hang Luna devenise o parte familiară a satului. Dincolo de faptul că le oferea cunoștințe, seriozitatea și dragostea profesoarei îi ajutau în tăcere pe copii să se schimbe în fiecare zi, făcându-i mai puternici și mai independenți în călătoria lor.

Sursă: https://phunuvietnam.vn/lop-hoc-tieng-anh-0-dong-o-khanh-thuong-238260520155856382.htm