Această carte contribuie la afirmarea orașului Hue ca unul dintre cele trei centre de activități literare și academice din întreaga țară.

Autorii din această carte sunt specializați în cercetare și teorie critică, precum Ha Van Luong, Tran Huyen Sam, Nguyen Van Thuan, Nguyen Van Hung; există și autori care, pe lângă cercetare și teorie critică, participă și la scris, precum Buu Nam (poet, pseudonimul Tran Hoang Pho), Ho The Ha, Nguyen Phuoc Hai Trung, Phan Tuan Anh, dar și cei care au devenit faimoși prin scris, uneori trecând pe acolo, participând la cercetare și teorie critică din nevoia de a empatiza cu mintea creativă și având un oarecare succes, precum Mai Van Hoan, Nguyen Duy To, Pham Phu Uyen Chau.

Dacă privim de-a lungul procesului literar, putem observa cu ușurință că aparțin la două generații de scriitori, deși eșalonate, dar continue, suprapunându-se, completându-se și mergând mână în mână. Aceștia sunt scriitori care au apărut după reunificarea țării sau sunt produse ale perioadei de renovare/stilului discursiv pentru noua eră.

Cele douăzeci și trei de articole din această carte reprezintă un proces de abordare a vieții literare contemporane din multiple sensuri și perspective, nu doar luminând planuri estetice, explorând conținuturi estetice și mișcarea razelor artistice sclipitoare în ceea ce privește forma genului, ci și demonstrând clar tăria și puterea limbajului, pentru a răspunde la întrebarea în ce direcție privește literatura noastră, pe harta dezvoltării literaturii mondiale , în capacitatea de a se integra și dezvolta.

Din perspectiva subiectului, există 7 articole despre critică de opere, 7 articole despre critică de autori, 2 articole care introduc teoria literară, 7 articole de cercetare și critică despre mișcări/perioade și genuri literare. Există câteva caracteristici comune, ușor de recunoscut, în această colecție: Aceasta este un produs auto-selectat de fiecare autor, fiecare autor având doar două articole, astfel încât mulți oameni aleg același aspect/temă ca o continuare, pentru a-și putea prezenta toate ideile în limita capacității lor. Între mulți autori, există schimb, întâlnire, continuarea completării reciproce, răspunzând în stilul „oameni cu aceleași idei se atrag” - un loc de întâlnire pentru suflete cu aceleași idei. Aceasta dovedește că toți autorii au un interes comun pentru viața literară în primii ani ai noului mileniu, în vasta biosferă a unei lumi plate, care are o atracție puternică pentru toată lumea, creând o forță motrice extrem de sensibilă ce se va răspândi în valuri estetice pretutindeni. Antologia arată un interes profund pentru moștenirea literară vietnameză, din Evul Mediu până în epoca modernă. Autorii care cercetează și predau literatură străină au aplicat teorii și perspective literare postmoderne pentru a afirma schimbul și întâlnirea dintre literaturile lumii, inclusiv literatura vietnameză.

La începutul noului mileniu (2001), privind retrospectiv la viața teoretică și critică a întregii țări, profesorul academician Phan Cu De a afirmat: „Un lucru este de remarcat, majoritatea teoreticienilor și criticilor sunt originari din regiunea Centru. Aceasta nu este o coincidență. În țara noastră, foarte puțini oameni lucrează profesional în critica teoretică. Majoritatea sunt profesori, jurnaliști, cercetători literari care au trecut la critica teoretică” [*].

Hue a devenit un centru de învățământ universitar foarte devreme (1957) și s-a dezvoltat până în prezent. Profesorii acordă întotdeauna importanță misiunii „duale” de cercetare și predare. Cercetarea științifică trebuie să servească munca didactică și, dacă vrei să predai bine, nu te poți lipsi de cercetarea științifică. Nu departe, printre cei 12 autori din această carte, 10 autori sunt profesori.

De asemenea, trebuie adăugat că, din cauza limitelor cadrului antologiei, există numeroși autori care participă la activități teoretice și critice (Nguyen Khac Phe, Vo Que, Le Huynh Lam, Luu Ly...) sau autori care sunt membri ai altor asociații sau nu participă la activități asociative (Nguyen Xuan Hoa, Tran Dai Vinh, Nguyen Thanh, Hoang Thu Thuy, Nguyen The, Nguyen Thi Tinh Thy, Hoang Thi Hue, Dang Thi Ngoc Phuong, Nguyen Thi Kim Ngan, Phan Thuan Thao, Thanh Tam Nguyen, Phan Trong Hoang Linh, Nguyen Thuy Trang...), care sunt și ei scriitori prolifici în Hue-ul de astăzi, și nu sunt prezenți în această antologie, ceea ce este cu adevărat păcat.

Comparativ cu cele două capete ale țării, Hue nu este un centru de presă, dar teoreticienii și criticii din Hue sunt mereu „prezenți” în paginile ziarelor din centre. De fapt, presa joacă un rol important în procesul de modernizare literară. Rolul Ziarului Hue astăzi (fostul Ziar Thua Thien Hue) și al revistelor de cercetare specializate, cum ar fi Cercetare, Știință și Dezvoltare Hue, și mai ales din 1983, Hue are Revista Râului Huong, o revistă locală, dar aspiră mereu să se întindă, creând condiții pentru ca artiștii, inclusiv cei care lucrează în teorie și critică, să aibă oportunitatea de a face schimb, de a se întâlni, de a primi, de a învăța și de a crea.

Într-un sens mai larg, de la apariția literaturii naționale, după și alături de Hanoi și Ho Și Min, Hue a fost unul dintre cele trei centre de activități literare și academice din țară, în special în cercetare, teorie și critică, inclusiv numărul mare de personal, cantitatea și calitatea operelor.

[*] Phan Cu De (2001), Introducere, cartea Teoria și critica literaturii din Vietnamul Central în secolul al XX-lea, Editura Da Nang, p. 7

Pham Phu Phong

Sursă: https://huengaynay.vn/van-hoa-nghe-thuat/ly-luan-phe-binh-van-hoc-xu-hue-nhung-nam-dau-the-ky-xxi-157657.html