Gardianul scrierii Champa.

TP - În fluxul grăbit al erei digitale, când valorile străvechi sunt ușor uitate sub praful timpului, există o profesoară care „țese” în liniște sufletul națiunii sale. Pentru dna Han Thi Kim Anh (Akhar Thrah), nu este vorba doar de caracterele învolburate de pe pagină, ci de respirație, sufletul regatului Champa vechi de o mie de ani.

Cântece de leagăn din leagăn și destin cu Akhar Thrah

În mijlocul soarelui arzător și al vânturilor uscate din regiunea de coastă Central-Sud, unde turnurile Cham acoperite de mușchi stau tăcute privind norii, un curent cultural subteran curge în tăcere, persistent și puternic. Nu este vorba de artefactul care zace latent într-un muzeu, ci de scrierea Akhar Thrah (alfabetul tradițional Cham) reînviată de mâinile unei profesoare locale. Ea nu doar predă alfabetul; ea „țese” însăși sufletul regatului Cham Pa, vechi de o mie de ani, cu o inimă profund dedicată identității sale.

În satul Tan Duc, comuna Phuoc Huu, provincia Khanh Hoa , dacă întrebați despre învățătoarea Han Thi Kim Anh (49 de ani), oamenii vă vor indica imediat Școala Primară Tan Duc - unde sunetul cititului cu voce tare în limba ei maternă rezonează încă regulat în fiecare zi. Doamna Kim Anh ne-a întâmpinat cu un zâmbet blând, fața ei radia de mândria unei adevărate femei de etnie Cham.

Kim Anh își amintește că povestea ei începe în copilăria ei îndepărtată: „Din momentul în care m-am născut, în leagăn, am crescut ascultând cântecele dulci de leagăn în limba Cham, cântate de bunica și mama mea.” În amintirile ei din copilărie, cea mai frumoasă imagine nu erau jucăriile, ci textele antice ale bunicilor și părinților ei, cu caligrafia lor elegantă și fluidă. Aceste caractere nu erau doar simboluri; erau opere de artă încântătoare, un fir invizibil care lega dragostea ei de moștenirea ei etnică.

Crescând, și-a ales o carieră de profesoară, instruindu-i în materii de bază conform programei școlare generale. Cu toate acestea, în timpul lecțiilor de matematică și vietnameză, tânăra profesoară simțea o durere în gândul la sistemul de scriere Cham, o sursă de mândrie care se estompa treptat. Copiii din sat vorbeau Cham, dar când se uitau la scrierea Akhar Thrah, erau nedumeriți, ca și cum ar fi privit un artefact antic ciudat. Teama ca o generație să devină analfabetă în limba maternă a devenit forța motrice din spatele acțiunilor ei.

Un moment de cotitură în viața ei a avut loc în 2007, când Ministerul Educației și Formării Profesionale a introdus oficial programul de limba Cham în școli. Pentru Kim Anh, aceasta a fost o „renaștere” culturală. Cu o bază de cunoștințe absorbite încă din copilărie și cu sângele vibrant Cham curgându-i prin vene, s-a oferit voluntară să participe la cursuri de formare avansată.

La întoarcerea la școală, s-a dedicat complet predării limbii Cham. Atunci „sufletul” culturii Cham din interiorul ei a izbucnit cu adevărat în forță. Pe podium, scrierea Akhar Thrah, care anterior zăcuse latentă în muzee sau în texte antice, a fost acum readusă la viață de ea prin fiecare trăsătură de cretă albă. Nu numai că a predat scrierea, dar și cum să cânte cântece populare și cum să înțeleagă obiceiurile, tradițiile și modul de gândire al anticilor prin fiecare caracter. „Scrierea Cham este fluidă și complexă; la prima vedere, oamenii cred că este foarte dificilă, dar în realitate, este foarte ușor de învățat dacă îți pui sufletul în ea”, a împărtășit dna Kim Anh.

„Reînvierea” spiritului orașului Champa pe platforma giảng.