Phan Thiet, râul cu atâtea amintiri

1. „Soi bong Ca Ty” este numele unei colecții de poezii la care participă 24 de autori din cadrul Asociației de Literatură a orașului Phan Thiet, licențiată de Editura de Cultură și Arte din orașul Ho Și Min, care va fi publicată în trimestrul al treilea al anului 2020. Colecția include 120 de poezii de diverse genuri.

2. Deschizând încet fiecare pagină din „Soi bong Ca Ty”, lăsându-și inima să urmărească versurile poetice ale poeziilor, cititorii pot recunoaște cu ușurință: peisajele patriei Phan Thiet, aroma patriei, ocupațiile oamenilor mării și ale întregii orezării, personaje istorice, cultura mării, dragostea dintre cupluri, gânduri despre viață… care pătrund în paginile poeziei.

„Soi bong Ca Ty” i-a condus pe cititori și pe iubitorii de poezie să descopere cele mai tipice lucruri din Phan Thiet. Probabil că aceasta este una dintre operele literare locale bogate în peisaje și caracteristici culturale, amintindu-le cititorilor de lucrurile frumoase din Phan Thiet din trecut și până în prezent.

Râul Ca Ty, împreună cu Podul Quan, turnul de apă și florile de viță de vie trompetă din vremurile de demult, apar des în colecția de poezii, în special în poeziile: Noaptea cântării râului Ca Ty, Râul luminat de lună în Phan Thiet (Nguyen Thi Lien Tam), Poezia din colecția de poezii scrise de mână „Muntele” (Nguyen Nhu May), Ziua întoarcerii în Phan Thiet (Ho Viet Khue), Ziua întoarcerii în Phan Thiet (Nguyen Van Minh), Lângă râul Ca Ty (Vo Nguyen), Reflecția de Ca Ty, Te invit înapoi la primăvară în această zi, Schimbare (Thanh Tam), Speranța primăverii (Le Thi Tam Thu), Vântul râului Muong (La Van Tuan), Ianuarie Ca Ty (Mai Viet)... Acesta este un lucru cu totul unic în literatura Binh Thuan , când râul Ca Ty și turnul de apă sunt punctele forte ale liniștitului oraș de coastă.

Permiteți-mi să citez câteva versuri pentru cititorii și autorii acelor poezii și pentru a le ține minte: „Râul cântă noaptea, răsunând de râsete/ Verdele Ca Ty. Barca atrage oameni din toate direcțiile”/... „O, omule Muong! O parte se erodează, cealaltă se colmădește/ Pârâul sărat este neliniștit. Pârâul dulce leagănă leagănul” (Râul cântă noaptea – Nguyen Thi Lien Tam). „Câte călătorii cu feribotul merg în amonte și în aval/ Există valuri la fel de blânde ca valurile râului Muong/ Există vreun vânt care să sufle gustul sărat al lui Phan Thiet?” (Vântul râului Muong – La Van Tuan).

„Pe râul Muong Man mă întorc/ Ancorez barca să dorm în noaptea de vară luminată de lună/ Pe ambele maluri vântul rătăcește/ Mă invită să beau puțină lumină aurie a lunii și apoi să mă îmbăt” (Poem din colecția de poezii scrise de mână „Muntele” – Nguyen Nhu May). „Înapoi în orașul vechi/ De-a lungul Ca Ty în căutarea podului Quan din acea zi” (Nostalgia zilelor de primăvară… – Le Thi Tam Thu).

Când vorbim despre Phan Thiet, este imposibil să nu menționăm sosul de pește. Deoarece sosul de pește din Phan Thiet este faimos pentru deliciul său de mult timp. Când vorbim despre Phan Thiet, este, de asemenea, dificil să uităm mâncarea preparată din fructe de mare proaspete. Multe poezii din colecția de poezie „Soi bong Ca Ty” au fost scrise despre sos de pește, fructe de mare proaspete și bogăția produselor din peisajul rural de coastă. Poetul La Van Tuan le-a trimis cititorilor o poezie impregnată de aroma sărată și dulce a fructelor de mare la grătar și la abur, aroma caracteristică, pasională a deliciosului sos de pește: „Culoarea maro a cămășii mamei mele flutură pe vremuri/ Dansezi cu părul tău lung în vechiul anotimp vânt/ Inocentă, ploaia lui Con Cha/ Oala cu pește la abur încă miroase bine/ O deschizi și vântul o poartă spre cer”, „Dar parfumul pescarului plutește/ parfumul celor patru anotimpuri din Phan Thiet” (Vântul râului Muong - La Van Tuan).

Deliciosul sos de pește al lui Phan Thiet, Binh Thuan apare și în poeziile altor autori: „În această după-amiază am venit acasă să mănânc cu mama/ Sos delicios de pește cu ardei iute/ Fericire ca o barcă mică/ Aducând vântul să se adune la malul râului” (Întoarcerea în acel loc - Dao Van Chu). Și aici: „Am rătăcit, inhalând parfumul... liniște/ Debarcaderul Con Cha, simțind gustul sărat al picioarelor mele/ Van Thuy Tu a cugetat, păstrând harurile/ Creaturile rătăcitoare din mare/ Drumul mirosea dulce și puternic veșnic/ Incubat în lumina soarelui rămasă din zi” (Phan Thiet, mirosul sărat al mării - Nguyen Thi Lien Tam).

Nu este faimos doar pentru deliciosul său sos de pește, ci Binh Thuan este renumit la nivel național și pentru fructul dragonului său special. Poetul Vuong Dai Loi a scris despre această plantă specială: „Dragonul înflorește cu mătase aurie / Orezul de primăvară este de bronz auriu / Dragonul verde dansează / Fructe de perle împrejur” (Dragon frumos, orez copt); alături de alte poezii din colecția de poezii despre fructul dragonului din patria sa.

Într-o altă temă, imaginea unchiului Ho și a domnului Nguyen Thong, prin inima extrem de respectuoasă și admirativă a poetului, a pătruns și în poeziile poetului Do Quang Vinh. Autorul a transmis cititorilor sentimentele sale profunde atunci când a scris despre studierea și urmărirea iubitului unchi Ho: „Unchiul Ho s-a întors / În fiecare muncă pe care o facem / Amintindu-ne, sfătuind, grijuliu, generos... / Ne-a învățat să nu fim niciodată neglijenți / «Cadrele sunt slujitorii poporului...»” (Unchiul Ho s-a întors - Do Quang Vinh). Poetul i-a dedicat, de asemenea, versuri respectuoase domnului Nguyen Thong: „Treburile vieții «marea se transformă în câmpuri de dud» / Încă strălucesc cu un suflet generos / Treburile oficiale, sunt neajutorat... / Cu poporul, am o inimă plină de durere” (În fața mormântului lui Nguyen Thong - Do Quang Vinh).

Trăsăturile culturale ale iubitului ținut Phan Thiet, Binh Thuan, au fost păstrate în poeziile poetului Dao Van Chu. „Inima vietnameză de acum o mie de ani/ S-a amestecat cu vastul ocean/ Templele Sfintei Maici Thien YA Na/ Palatul Thien Hau și mausoleul lui Ong Nam Hai”, „Sedimentele marine, straturi ale culturii marine/ Îmi hrănesc sufletul și sufletele vizitatorilor din întreaga lume/ Marea îngroapă navele și navele de război/ Primind navele verzi – verzi ca oceanul…” (Sedimente marine – Dao Van Chu). Poemul exprimă credința în dezvoltarea provinciei Phan Thiet, Binh Thuan, în special accentul pus pe exploatarea caracteristicilor culturale în turism, unul dintre cei trei piloni ai dezvoltării economice a provinciei.

În plus, colecția de poezii abordează și alte subiecte: dragostea pentru Patrie, dragostea pentru cupluri, profesia de navigator, dragostea pentru poezia Tang a grupului de poezie Bong Vong Tang, gânduri despre viață și amintiri despre Phan Thiet ale fiecărui autor, amintiri care curg mereu în liniște în inimile copiilor lui Phan Thiet.

3. Dacă în 1988, orașul Phan Thiet a trimis cititorilor colecția de poezii „Vântul sărat al lui Phan Thiet”, de data aceasta, cu „Soi bong Ca Ty”, Asociația de Literatură a orașului Phan Thiet a trimis cititorilor poezii cu o frumusețe unică.

În unele poezii, poetul a organizat versurile și imaginile într-un mod proporțional pentru a spori efectul estetic și capacitatea expresivă a versurilor. De exemplu, versurile: „Marea e agitată, dar inima e calmă / Pământul e nemișcat, dar prea denivelat” (Amiaza în Phu Hai – La Van Tuan).

Într-un alt caz, poetul a folosit cuvinte contrastante plasate aproape unul de celălalt în versurile conectate ale aceleiași strofe pentru a evidenția natura contrastantă, creând concizie, exprimând sentimentele de neuitat dintre personajele lirice din poem: „Dimineața, D'Ran sărută florile cărnoase cu rouă/ Voi sunteți norii plutitori care așteaptă să facă ploaie/ După-amiaza, D'Ran, florile sunt acoperite de rouă și își închid ochii/ Pământul de bazalt după care tânjesc și aștept” (Mărturisind dragostea lui D'Ran - Ho Viet Khue).

Poetul Thanh Tam și-a lăsat amprenta și în „Soi bong Ca Ty”, când numele uneia dintre poeziile sale a fost folosit ca titlu general al colecției. Alături de aceasta au fost versuri frumoase, metaforice: „Amintindu-mi rochia de mătase a poemului/ Ținându-mi sufletul în mijlocul luminii aurii a soarelui” (O zi înapoi la Phu Long – Thanh Tam).

Iubind marea și insulele Patriei, iubind soldații care păzesc suveranitatea mării și a insulelor patriei zi și noapte, poeta Vo Thi Hong To a scris aceste versuri profund emoționante: „Picăturile de stele de pe cer sunt ca ochii unui copil/ Sclipind în fiecare noapte, aplecându-se spre mica insulă/ După furtună/ Noaptea e epuizată... marea respiră/ O stea aterizează pe umărul unui om/ Iubind țărmul, stelele stau treze în largul mării. (Stelele mării)...”

4. Patria este mereu prezentă în inimile copiilor din Phan Thiet. Din sentimentele calde, imaginea patriei pătrunde în poeziile poeților. Nostalgia pentru patrie este mereu evocată în inimile celor departe de casă, chiar și în cele care sunt încă atașați de patria lor tot timpul anului.

Privind în urmă la „Soi bong Ca Ty”, autorul ar prefera să împrumute versurile poetului Mai Viet în loc de concluzie: „Ianuarie, Ca Ty reflectă umbra turnului de lângă pod/ Unde este vechea culoare a copacilor de bumbac arse în tinerețea mea/ De fiecare dată când mă întorc să întâlnesc trecutul/ Există o parte din mine care rămâne cu dragostea” (Ianuarie, Ca Ty).

Sursă: https://baobinhthuan.com.vn/phan-thiet-dong-song-cung-bao-noi-nho-123958.html