De ce spun oamenii „foarte săraci”?

Savantul An Chi explică faptul că idiomul „nghèo rớt mồng tơi” (literalmente „sărac până la punctul de a fi complet lipsit de resurse”) a fost creat dintr-o combinație umoristică de cuvinte în limba vietnameză.

Conform cărții *Povești orientale , Povești occidentale* de An Chi, termenul „mồng tơi” din expresie se referă la spanacul familiar folosit în supe. Această plantă se caracterizează prin conținutul său ridicat de mucilaginos, cunoscut în mod obișnuit sub numele de „nhớt”, „dớt” sau „rớt”.

El a susținut că idiomul s-a format din combinarea a două sintagme separate: „nghèo rớt” (extrem de sărac) și „rớt mồng tơi” (a cădea frunze de spanac). „Nghèo rớt” înseamnă a fi atât de sărac încât nu-ți mai rămâne nimic, similar cu expresii precum „sặt trơn” (complet curat), „hết tròn” (complet dispărut) sau „hết tối” (complet gol). „Rớt mồng tơi” se referă pur și simplu la substanța lipicioasă găsită în frunzele de spanac.

Conform lui An Chi, combinarea acestor două expresii creează un mod de vorbire umoristic, similar cu multe expresii populare precum „complet prost”, „beat ca o undiță” sau „absolut uimitor”. În aceste cazuri, elementul însoțitor (mânerul unei sape, undiță, spanac etc.) nu este direct legat de sensul principal (prost, beat, sărac), ci este folosit doar pentru a descrie în continuare cuvântul care îl precede imediat, pentru a crea umor.

An Chi a citat, de asemenea, mai multe puncte de vedere oferite anterior pentru a explica originea idiomului. O ipoteză sugerează că textura lipicioasă a spanacului simbolizează banii care cad în mâinile săracilor și apoi se pierd, neputând fi păstrați mult timp. Cu toate acestea, această interpretare „pare forțată și dificil de acceptat”.

O altă explicație, consemnată în cartea „Povești despre proverbe și idiomuri”, sugerează că „tơi” se referă la impermeabilul purtat de fermieri, în timp ce „mùng tơi” este secțiunea de pe umăr a hainei, confecționată din cele mai rezistente frunze. Conform acestei teorii, oamenii prea săraci trebuiau să poarte impermeabile atât de vechi încât corpul hainei se destrămase aproape complet, rămânând doar stratul exterior.

Totuși, An Chi consideră această explicație „neconvingătoare”. Potrivit cercetătorului, încercarea de a găsi o legătură directă între sărăcie și spanac sau o pelerină de ploaie de paie provine din faptul că nuanța umoristică originală a expresiei s-a estompat în timp. Acesta este și motivul pentru care au apărut numeroase explicații diferite cu privire la originea acestei zicători familiare.

Sursă: https://znews.vn/tai-sao-noi-ngheo-rot-mong-toi-post1656577.html