Spin-off-ul lui Morat

Mai multe publicații menționează erori în citiri, în special interpretări greșite. Foto: HXH

„Imprimare la întâmplare”

„Nu încerca să fii mai deștept decât un purice! Cunosc prea bine acele ziare zilnice; se grăbesc să tipărească și să termine rapid orice știre care ar putea fi publicată, rezultând o încurcătură de cuvinte greșite!” Domnul Tú a certat-o odată pe fiica sa, Nguyễn Thị Lan, în romanul „Stingând flacăra inimii” de scriitorul Nguyễn Công Hoan. La acea vreme, tatăl și fiica discutau despre rezultatele lui Vũ Khắc Điệp la examenul său de diplomă, sau diploma de liceu, după patru ani de studiu la școala elementară franco-vietnameză.

Povestea, la momentul respectiv, era despre domnul Tú care îl aștepta pe Điệp să vină și să-i spună despre rezultatele examenelor. Tatăl lui Điệp și domnul Tú erau prieteni. Văzând că Điệp și Lan se jucau împreună încă din copilărie, cei doi tați au promis că își vor căsători copiii unul cu celălalt în viitor... În acea după-amiază, poștașul a adus ziarul la casa domnului Tú înainte de sosirea lui Điệp.

Povestea continuă, citându-l pe domnul Tú:

- Diep a marcat foarte mult. A terminat pe locul opt.

Lan a rămas la fel de indiferent ca înainte, răspunzând:

- Asta e ordinea alfabetică a ziarului, A, B, C. Dacă prima literă a numelui este D, o pun sus, nu e vorba de clasament sau ceva de genul! (...)

- Dar, fiule, au făcut o greșeală de tipar aici; litera „p” a fost scrisă greșit ca „n”, așa că numele devine Vu Khac Dien.

Observând ceva ciudat, Lan a alergat în spatele tatălui ei, s-a uitat la ziar și a spus:

- Domnule, acesta este Vu Khac Dien.

Nu încerca să fii mai deștept decât un purice!

(Stingând Flacăra Inimii, Editura Literatură 2017, pagina 21).

Desigur, după remarca furioasă „Să nu îndrăznești să încerci să fii mai deștept decât un purice!”, domnul Tu a continuat spunând o serie lungă de alte lucruri, așa cum am citat mai sus.

Din fericire, ziarul din ziua aceea a tipărit corect, cu „n” și nu „p”, ceea ce înseamnă că Dien a promovat examenul, nu Diep. Și, bineînțeles, din păcate, din cauza picăturii la examen, viața lui Diep a luat o altă întorsătură.

Diep s-a dus să stea la casa domnului Phu Tran, un vechi prieten de școală al tatălui lui Diep, pentru a studia pentru al doilea examen și i s-a promis că i se va ajuta să-și găsească un loc de muncă. Dar într-o noapte de beție, Diep a fost păcălit să doarmă în aceeași cameră cu Thuy Lieu, fiica domnului Phu Tran (care era însărcinată cu un soldat din armata colonială franceză staționată lângă casa lor).

Când Diep a fost forțată să se căsătorească cu Thuy Lieu, Lan s-a tuns și s-a făcut călugăriță. Povestea de dragoste dintre Lan și Diep a ajuns într-un impas, devenind și mai tragică prin melancolia cântecelor populare tradiționale vietnameze.

Izbucnesc furtuni și apar lăstari verzi.

Erorile de corectură reprezintă o problemă perenă în jurnalism. Ignorând problema „grăbirii procesului de tipărire”, așa cum se întâmpla în era Lan și Diep, redacțiile acordă întotdeauna o atenție deosebită corectării erorilor tehnice. Corectura este gestionată de editori vigilenți. Pe canalele online, erorile tehnice sunt și mai frecvente, de unde și necesitatea unor echipe suplimentare de revizuire post-publicare.

Profesorul Nguyen Duc Dan enumeră numeroase exemple de erori gramaticale în cartea sa „De la propoziții greșite la propoziții bune” (Editura Tineretului, 2013).

Au existat multe greșeli umoristice. Un număr al unui ziar din 20 septembrie 1993 afirma că părintele Alexandre de Rhodes (Părintele Alexandre de Rhodes) „s-a alăturat Partidului în 1620”. Ortografia corectă ar fi trebuit să fie „s-a alăturat Partidului Dang Trong în 1620”. Un alt ziar a scris greșit un cuvânt străin, „l'amiral” (amiral), ca „l'animal”, ceea ce a dus la măsuri disciplinare împotriva persoanei care a corectat articolul.

Poetul Khương Hữu Dụng s-a dus la tipografie pentru a-l instrui pe tipograf să nu plaseze din greșeală cuvântul „nỗi” (cu tildă) ca „nổi” (cu semn de întrebare) în ultimul vers al poemului său „Lên Côn Sơn” (sau „Côn Sơn”): „Și văd în jurul meu furtuna”. Totuși, când a fost retipărit, cuvântul „nỗi bão dông” (substantiv) era încă plasat din greșeală ca „nổi bão dông” (verb)...

Întâmplarea a făcut că însuși poetul Khương Hữu Dụng a făcut o greșeală de scriere pe vremea când era redactor la Editura Literatură. Pe la începutul anilor 1960, Xuân Quỳnh a trimis un manuscris de poezii intitulat „Trời biếc” (Cer albastru) la Editura Literatură, dar poetul l-a scris din greșeală „Chời biếc” (Cer albastru) în loc de „tr/ch”. Cei doi editori ai editurii de atunci, Khương Hữu Dụng și Yến Lan (ambii din Sud), au interpretat greșit „chời” cu „chồi”, rezultând colecția de poezii „Chồi biếc” (Muguri albaștri). Această încurcătură interesantă l-a determinat pe profesorul Nguyễn Đức Dân să clasifice această „anecdotă ch/tr, ời/ồi” la subtitlul: transformarea propozițiilor mai puțin interesante în unele excelente.

„Forța” asupra unui teanc de hârtie și riscurile chatbot-ului

În istoria tipografiei și a jurnalismului, există situații în care, oricât de meticuloasă ar fi munca, acuratețea nu poate fi garantată, cum ar fi cazul traducerii romanelor de arte marțiale ale lui Jin Yong.

Regretatul muzician și jurnalist Vu Duc Sao Bien, în eseul său „Kim Dung în viața mea”, a relatat o întâmplare despre traducere și tipărire în epoca traducătorului Han Giang Nhan. El spunea că în fiecare dimineață, traducătorul Han Giang Nhan stătea la etaj și deschidea ziarele din Hong Kong care publicau romanele de arte marțiale ale lui Kim Dung în stil feuilleton. Le citea o dată, apoi citea propoziția în chineză și o traducea imediat în vietnameză. Secretara sa se ocupa de luarea notițelor.

Odată ce traducerile au fost finalizate, secretara le-a adus la parter și le-a distribuit reprezentanților ziarelor care așteptau. „Riscul” greșelilor de scriere sau al cuvintelor scrise greșit apărea din acest proces.

De obicei, secretara aranja cam 12 coli subțiri de hârtie pelure și 11 coli de hârtie carbon, asculta traducerea orală și apoi o nota cu un pix. Secretara nu putea dactilografia cu o stivă de hârtie atât de groasă. Apăsa puternic cu vârful stiloului, astfel încât „forța” să poată imprima prin 11-12 coli subțiri de hârtie pelure. Era o chestiune de noroc pentru cei care așteptau să primească traducerea. „Cei suficient de norocoși să primească exemplarul de sus aveau un scris lizibil; cei care întârziau să primească exemplarul de jos trebuiau să ghicească sensul din scrisul de mână. Prin urmare, aceeași traducere putea uneori să difere de la un ziar la altul” (Ibid, Editura Tre 2015, pagina 438).

Am tastat sintagma „greșeli frecvente în jurnalism” și, în doar 0,28 secunde, Google a returnat aproximativ 146 de milioane de rezultate. Acest lucru arată cât de „bogat” și „neterminat” este acest subiect. Și va fi „neterminat” chiar și atunci când inteligența artificială (IA) va intra în domeniul jurnalismului. La începutul lunii iunie 2025, o agenție internațională de știri și-a exprimat îngrijorarea cu privire la fiabilitatea unor instrumente chatbot populare precum Grok, ChatGPT și Gemini. Mulți oameni au observat că, atunci când caută și verifică informații, răspunsurile chatbot-urilor conțin uneori informații inexacte sau fabricate.

Comentariu (0)