Phuoc Giang și ruinele Cham

Mai la est, râul are mai mulți afluenți, fiecare purtând un nume diferit în funcție de secțiune sau ramură; există, de asemenea, numeroase canale și baraje care servesc la irigarea câmpurilor fertile.

Pe râul Phuoc Giang, barajul Ba Dien, lung de peste 100 de metri, a fost cândva un baraj faimos. În timpul sezonului uscat, barajul era închis pentru a asigura apa necesară irigațiilor câmpurilor, iar în timpul sezonului ploios, era deschis pentru a elibera apele din inundații. Numele barajului provine de la numele a două sate, Ba La și Dien An. Aceste două sate au jucat un rol esențial în săparea canalului și construirea barajului pentru a aduce apa din regiunea centrală în câmpie, pentru a iriga câmpurile cu deficit de apă în timpul sezonului uscat. Până în ziua de azi, altarul dedicat strămoșilor care i-au inițiat și mobilizat pe urmașii lor să construiască barajul Ba Dien încă dăinuie, fiind îngrijit și onorat cu ofrande de tămâie de generațiile ulterioare.

Râul Phuoc Giang văzut din satul La Ha

La sosirea în orașul Quang Ngai, râul Phuoc Giang este redenumit Bau Giang, continuând spre est prin diverse nume precum Hien Luong, Ham Long, Phu Tho și Co Luy, înainte de a se contopi cu râul Ve și a se vărsa în mare. Spre capătul râului, râul Phuoc Giang înconjoară satul Co Luy, înconjurat de vaste întinderi de apă pe o parte și de mare pe cealaltă, unde valurile se lovesc constant de țărm, creând pitorescul sat Co Luy (Co Luy este un sat retras), pe care mulți poeți și scriitori l-au lăudat în poeziile lor.

Astăzi, râul Phuoc Giang încă joacă un rol crucial în alimentarea cu apă a canalului Thach Nham pentru irigarea a sute de hectare de teren agricol în comunele Nghia Trung, Nghia Thuong etc. (districtul Tu Nghia), contribuind totodată la înfrumusețarea mediului și la menținerea unui aer curat în această zonă care se urbanizează treptat.

Ruinele iazului și Cham

Râul Phước Giang, când curge la sud de Muntele Bút, se numește Bàu Giang deoarece exista odinioară un iaz natural destul de mare lângă câmpurile care mărginesc Muntele Đá Voi. Muntele Đá Voi este numit astfel deoarece există formațiuni stâncoase care seamănă cu elefanții împrăștiate pe versanții munților și chiar ici și colo în câmpuri și sate.

Există un cântec popular care împrumută cu ingeniozitate denumiri de locuri din jurul râului Bau Giang pentru a exprima sentimentele unei fete cu un iubit din satul Van Tuong, de la granița râului Tra Khuc:

Am stat pe Muntele Elephant Rock și am privit spre Vientiane.

El este fiul cel mare, iar eu sunt sora cea mare.

El vrea să mă duc să mă căsătoresc cu cineva din familia lui.

De ce să-ți abandonezi frații mai mici care suferă atât de mult?

Cărămizile Cham sunt împrăștiate la poalele Muntelui Elephant Rock, pe malul drept al râului Phuoc Giang.

Statui de teracotă au fost descoperite pe Muntele But, pe malul stâng al râului Phuoc Giang.

Zona Phước Giang - Bàu Giang, acum parte a orașului La Hà, districtul Tư Nghĩa, se mândrește cu peisaje pitorești, cu câmpuri luxuriante și este menționată în numeroase anecdote asociate cu locurile pitorești precum Câmpul de luptă de piatră La Hà și Thiên Bút Phê Vân (Norii cerești desenați în stilou). Natura s-a schimbat, iar peisajele frumoase din trecut s-au modificat treptat de-a lungul timpului, dar râul și împrejurimile încă ascund multe mistere ale trecutului.

În monumentala sa lucrare , *Inventaire Descriptif des Monuments Cams de L'Annam* (Studiu statistic al monumentelor Cham din Vietnamul Central) , în timpul studiilor efectuate la situl Chánh Lộ, savantul francez H. Parmentier a menționat că a văzut cărămizi Cham pe vârful Núi Bút (Muntele But). Turnul Cham de pe vârful Núi Bút a fost excavat în 2017, descoperind numeroase artefacte valoroase și atrăgând o atenție considerabilă din partea cercetătorilor și a publicului. Cu toate acestea, în realitate, nu numai pe vârful Núi Bút, ci și împrăștiate în zona sudică a bazinului râului Phước Giang (Bàu Giang) se află un număr destul de mare de cărămizi Cham și urme ale ruinelor construite de poporul Cham.

La mijlocul anului 2017, am urmărit o echipă de cercetare formată din profesor asociat Ngo Van Doanh (expert în artă Cham), Dr. Vu Quoc Hien (principalul excavator al Turnului Nui But, acum decedat) și Dr. Nguyen Dang Vu (fost director al Departamentului de Cultură, Sport și Turism al provinciei Quang Ngai ) în zona montană Da Voi. Am fost martor direct la numeroase cărămizi Cham împrăștiate ici și colo, unele dintre ele fiind reutilizate de locuitorii locali pentru a construi fundații de case, grajduri pentru vite și ziduri de sprijin în jurul grădinilor lor pentru a preveni alunecările de teren. Persoanele în vârstă au povestit că, în trecut, când săpau fundații de case sau fântâni, localnicii descopereau numeroase statui de piatră, altare și chiar seturi Linga-Yoni, dar acestea s-au pierdut între timp din diverse motive.

Terenul jos de la poalele Muntelui Thien But ne permite să speculăm că, cu secole în urmă, exista un iaz (acum parte a râului Bau Giang) care înconjura poalele estice ale muntelui, cuprinzând zona care a devenit mai târziu câmpul Ngoc An. În mijlocul vastei întinderi de cer și apă, Muntele Thien But iese în evidență, strălucind precum legendarul Munte Meru din cultura Cham.

Ar putea exista o legătură între Turnul Chánh Lộ (excavat de arheologi francezi în 1904), Turnul Núi Bút (excavat de Muzeul General Quảng Ngãi în 2017) și rămășițele arhitecturale Cham de pe malul sudic al râului Phước Giang - Bàu Giang, așa cum s-a menționat mai sus, în cadrul unui complex comun de temple Cham din partea de sud a provinciei Amaravati?

Lumea este vastă și nemărginită. Atâtea întrebări răsună din trecut, dar nu știu când voi găsi răspunsurile. Așa că haideți să ne oprim lângă Muntele Thien But, să privim vârful învăluit în ceață și să împărtășim sentimentele fetei din Quang Ngai în aceste cântece populare, atât de pline de semnificație și emoție:

Privind în sus spre Thien But, Hanul Dang

Munții sunt la fel de stâncoși pe cât mă doare inima pentru el. (va continua)

Sursă: https://thanhnien.vn/ke-chuyen-dong-song-xu-quang-phuoc-giang-and-nhung-phe-tich-cham-185241117205611039.htm