Cartea profesorului Bui Xuan Bao - Foto: T. DIEU
Cartea „Romanul vietnamez modern 1925-1945: Naștere și dezvoltare” a fost inițial a doua disertație (suplimentară) pe care autorul Bui Xuan Bao a depus-o împreună cu prima sa disertație (principală) pentru a obține un doctorat național în literatură la Universitatea Sorbona (Franța) în 1961.
În 1972, disertația a fost publicată ca carte la Saigon, în seria de cărți Științe Sociale și Umaniste.
În 1985, a fost tipărită la Paris în seria de cărți Duong Moi. Această carte a fost prima traducere în limba vietnameză a ediției franceze tipărite la Paris.
Potrivit traducătoarei Ngan Xuyen, deși a fost o teză suplimentară, a fost de fapt o lucrare de cercetare literară meticuloasă și serioasă.
Cartea dezvăluie că autorul trebuie să fi citit o cantitate vastă de material, nu doar romane din perioada 1925-1945, ci și ziare din acea epocă și cercetări anterioare despre istoria prozei vietnameze moderne.
Abordarea lui Bui Xuan Bao în cercetarea romanelor vietnameze moderne este de a examina influența literaturii franceze asupra literaturii vietnameze. Această comparație este foarte utilă pentru cercetătorii care studiază proza vietnameză modernă din prima jumătate a secolului al XX-lea.
Un alt punct forte al cărții constă în abordarea analitică și evaluativă a operelor autorilor luați în considerare. El citește cu atenție textele pentru a oferi comentarii amănunțite și riguroase.
Potrivit traducătorului, deși unele dintre aprecierile lui Bui Xuan Bao sunt cu siguranță încă deschise dezbaterii, abordarea sa justă și obiectivă a cercetării literare este, fără îndoială, valoroasă.
Potrivit profesorului Tran Dinh Su, prin aprofundarea cărții, cititorii vor avea acces la informații valoroase, lucrări mai puțin cunoscute și observații perspicace ale contemporanilor.
Autorul demonstrează calitățile unui educator cu o ascuțită abilitate analitică în interpretarea imaginilor din romanele din prima jumătate a secolului al XX-lea.
Totuși, dl. Tran Dinh Su a subliniat și unele limitări inevitabile ale unui proiect care a fost construit acum aproape 70 de ani.
Cartea conține evaluări nesatisfăcătoare ale anumitor scriitori și opere, diferind semnificativ de opiniile actuale, de exemplu, cu privire la Thạch Lam.
Cartea lipsește de cercetări despre doi autori importanți de proză din această perioadă, Kim Lân și Nam Cao. De asemenea, omite lucrări cu o profundă valoare realistă, precum *Fundația fără ieșire*, *Digul spart*, *Stingerea luminilor*, *Chí Phèo*, *Trăind în decădere*…
În plus, unele informații din carte sunt învechite. Când discută despre nașterea prozei vietnameze, Bui Xuan Bao folosește încă anul 1925 ca reper - anul în care au apărut două lucrări: „Pepenele roșu” de Nguyen Trong Thuat și „To Tam” de Hoang Ngoc Phach.
Totuși, cercetări recente indică faptul că romanul lui Nguyen Trong Quan, „Învățătorul Lazaro Phien”, publicat la Saigon în 1887, este considerat primul roman scris în alfabetul național vietnamez.
În cele din urmă, profesorul Tran Dinh Su consideră în continuare cartea o referință valoroasă pentru oricine dorește să afle despre romanele vietnameze și pentru un public larg.
Sursă: https://tuoitre.vn/thuo-khai-sinh-cua-tieu-thuyet-viet-nam-hien-dai-20240627103301935.htm
Comentariu (0)