Timp de aproape 45 de ani, ea a exersat și a învățat multe femei și tineri cum să cânte la gong, să cânte cântece populare și să danseze, stârnind mândrie și conștientizare a conservării patrimoniului, devenind o persoană care răspândește flacăra culturii H're.
De la gongul copilăriei până la tinerețea de astăzi
Când am ajuns, de departe, sunetul gongorilor din casa culturală a satului 7 vuia de chemare să-mi grăbesc pașii. În casa mare, un grup de adolescenți stătea în cerc, bătând cu entuziasm ritmurile chinh tim (gong 5) și chinh toc (gong 3). Doamna Tuyet ținea cu dragoste mâinile copiilor, ajustând fiecare mișcare, în timp ce povestea legendele asociate cu fiecare gong, insuflându-le un sentiment de mândrie față de cultura lor. După fiecare cântec de gong, îi ghida în cântece și dansuri, suflând în spațiu un foc de pasiune care făcea ca fețele copiilor să se lumineze.
Dinh Minh Duc (13 ani, etnie H're, din satul 7) a povestit: „La început, auzeam sunetul gongurilor doar la festivaluri și îl găseam foarte plăcut. Când părinții mei au fost de acord să mă lase să învăț, am fost puțin îngrijorată pentru că mi se părea dificil să cânt la gonguri. În primele câteva sesiuni, mâinile îmi amorțeau și ritmul nu era uniform, am vrut să renunț, dar dna Tuyet mi-a arătat cu răbdare fiecare mișcare și, cu cât învățam mai mult, cu atât deveneam mai pasionată. Acum, de fiecare dată când termin o piesă completă, sunt foarte fericită!”
Dinh Thi Kim Ngan (13 ani, etnie H're, din satul 6) a mărturisit și ea: „Când eram mică, îmi urmam adesea surorile să mă uit la gonguri, ascultând sunetul și dorind să învăț. În timpul liber, sub îndrumarea doamnei Tuyet, am învățat și să cânt cântece populare în limba mea. Sper să cresc și să păstrez sunetele de gong, dansurile și cântecele populare ale poporului meu.”
Profitând de pauză, doamna Tuyet a povestit despre afinitatea ei pentru gonguri. Când era mică, ori de câte ori existau activități culturale în sat sau în zonele învecinate, mama ei o lua cu ea. În serile de festival, sunetele rapide și rezonante ale gongurilor o fascinau, insuflându-i o pasiune fără să-și dea seama. Când avea 11 sau 12 ani, văzând pasiunea fiicei sale, mama ei a început să o învețe primele bătăi de gong. Acea mână mică a stăpânit treptat ritmuri dificile precum „bam” (muzică literară), „bam” (ritm rapid), roong tí, roong teo...
„De fiecare dată când sună gongul, simt că retrăiesc nopțile încinse cu lună, ascultând șoaptele munților și pădurilor și văd copilăria mea cu bunica și mama revărsându-se. Predau nu doar pentru ca copiii să poată cânta la gong, ci, mai important, pentru ca ei să înțeleagă și să iubească propria cultură. Dacă generația tânără nu învață, sunetul gongului va fi tăcut, iar cântecele populare vor dispărea. Sper ca atunci când copiii vor cânta la ritmul unui gong sau vor cânta un cântec, să se simtă mândri și responsabili pentru păstrarea lui, astfel încât ecourile sale să continue să trăiască în fiecare casă și în fiecare festival al satului”, a mărturisit dna Tuyet.
Sunetul gongurilor rezonează departe, cântecul ancorează sufletul munților și pădurilor
Nu numai că îi învață pe tinerii din comunitate, dna Tuyet participă în mod regulat și la festivalurile tradiționale ale comunei și ale districtului An Lao (vechi). De la sărbătoarea orezului nou, închinarea la Zeul Satului, până la evenimente culturale mari și mici..., peste tot îi puteți vedea figura într-o rochie de brocart colorat, interpretând spectacole și profitând de pauzele sale pentru a-i învăța pe tineri și femei cum să cânte la gong.
Dna Dinh Thi Kem (50 de ani, etnie H're, din satul 7) a spus: „De fiecare dată când exersez gongurile cu dna Tuyet, mă simt mai calmă și mai aproape de patria mea. Sunetul gongurilor îmi amintește de rădăcinile mele, făcându-mă mândră de identitatea mea națională. Datorită dedicării sale, iubesc și prețuiesc mai mult tradiția și sper că generațiile viitoare vor păstra și ele acel sunet sacru.”
Pe lângă spectacole, dna Tuyet a compus și numeroase cântece populare impregnate de spiritul munților și pădurilor, cum ar fi: Cântec de leagăn al sezonului agricol, După-amiaza pe râul Dinh, Cântând despre An Lao, Orașul meu natal, Festivalul Gong la Monumentul Victoriei An Lao... Lucrările sale au fost aranjate atât în limbile H're, cât și în limbile vietnameză, evocând imagini cu oameni, patrie și o țară simplă și au fost interpretate în numeroase festivaluri, contribuind la promovarea identității naționale.
„Compun din amintirile copilăriei mele și din dragostea mea pentru munții și pădurile din An Lao. Fiecare vers, fiecare ritm conține sufletul poporului H're. Auzind sunetele gongului combinate cu versurile, sper că copiii și nepoții mei vor simți valoarea culturală, vor fi mândri de rădăcinile lor și vor păstra moștenirea, astfel încât sunetele gongului și versurile să rezoneze mereu, fără să se estompeze niciodată”, a împărtășit dna Tuyet.
Potrivit domnului Phan Hoai Vu, secretarul Comitetului de Partid al comunei An Lao, în fața situației actuale în care multe valori culturale naționale sunt în pericol de pierdere, artizana Dinh Thi Tuyet a fost pionieră în predarea gongurilor și a cântecelor populare tinerei generații, construind „nuclee” de succesori. De asemenea, ea participă activ la festivaluri, promovează muzica tradițională, ajută sunetul gongurilor să rezoneze pretutindeni, trezește mândrie și conștientizare a conservării culturale în comunitate. Îi respectăm și apreciem întotdeauna contribuțiile. În viitor, comuna va continua să se coordoneze cu ea și cu alți artizani pentru a promova valorile culturale în rândul turiștilor, ajutând la conservarea și răspândirea pe scară largă a tradițiilor.
Sursă: https://baogialai.com.vn/nghe-nhan-dinh-thi-tuyet-ben-bi-truyen-lua-van-hoa-hre-post567033.html
![[Foto] Secretarul general To Lam îl primește pe viceprim-ministrul și ministrul Apărării din Slovacia, Robert Kalinak](https://vphoto.vietnam.vn/thumb/1200x675/vietnam/resource/IMAGE/2025/11/18/1763467091441_a1-bnd-8261-6981-jpg.webp)
Comentariu (0)