„Vor să mă las șomer”: Traducătorii sunt șocați de vârtejul inteligenței artificiale

Mulți traducători veterani constată că locurile de muncă se epuizează pe măsură ce inteligența artificială preia controlul asupra industriei. „Piața este sumbră”, spune Jessica Spengler. „Companiile se gândesc: de ce să angajezi oameni când poți folosi mașini și să plătești mai puțin pentru corectori?”

Jessica Spengler, în vârstă de 52 de ani, care obișnuia să traducă documente despre Holocaust, a spus că noile locuri de muncă rare pe care le primește acum sunt corectarea traducerilor automate de proastă calitate. Simte că este „marginalizată de tehnologie”.

Conform unui sondaj realizat de Societatea Autorilor Britanici, peste o treime dintre traducători și-au pierdut locurile de muncă din cauza inteligenței artificiale generative, iar 40% au declarat că veniturile lor au scăzut. Președintele Ian Giles a declarat că în ultimii trei ani a avut loc „o schimbare uriașă”. La șase luni după lansarea ChatGPT, volumul său de muncă a scăzut brusc. „Mulți colegi au părăsit în liniște profesia pentru că nu își puteau plăti facturile.”

De la Google Translate la ChatGPT: un șoc în carieră

Automatizarea se strecoară în domeniul traducerilor de mai bine de un deceniu. Google Translate, lansat în 2010, a costat industria echivalentul a 28.000 de locuri de muncă în SUA, potrivit unui studiu intitulat „Lost in Translation” publicat anul acesta. DeepL, un instrument de traducere automată lansat în 2017, este utilizat acum de 82% dintre companiile lingvistice.

Însă apariția inteligenței artificiale generative reprezintă cea mai mare amenințare dintre toate: potrivit Organizației Internaționale a Muncii (OIM), traducătorii se numără printre profesiile „cele mai amenințate” de automatizare.

Jessica Spengler spune că a fost „lăsată pe dinafară de tehnologie”. Foto: FT

Companii precum GlobeScribe.ai promit „traducere de înaltă calitate” pentru doar 100 de dolari pe limbă pentru o carte – o fracțiune din prețul perceput de traducătorii umani.

Spengler recunoaște că uneori folosește DeepL „ca pe un dicționar”. Cu toate acestea, ea notează: „Dacă vrei doar să înțelegi, este în regulă. Dar cu limbaje complexe sau specializate, se poate pierde.” Ea refuză să accepte contracte care implică „corectarea erorilor mașinilor”, deoarece „este distructiv din punct de vedere mental să fii redusă la un corector bazat pe inteligență artificială”.

Conform Institutului de Lingvistică Britanică, aproape jumătate dintre traducători au înregistrat o scădere semnificativă a volumului de muncă, iar 21% au înregistrat o ușoară scădere. Tendința de „posteditare a traducerilor automate” este în creștere.

Când IA intră în zone sensibile

Spengler a spus că cel mai mare șoc a venit atunci când un client vechi – administrația unui fost lagăr de concentrare – i-a cerut să creeze un glosar pentru a putea „traduce site-ul lor web cu ajutorul inteligenței artificiale”. „Voiau să mă fac inutilă”, a spus ea. „Acesta era un material sensibil, trebuiau să fie corectat.” Ea a refuzat, spunând că „este inuman să te aștepți ca un om să corecteze o mașină”.

Chiar și în mediul academic, miza este clară. Un cercetător i-a cerut odată să corecteze o traducere automată a unei cărți despre sociologia germană. „A trebuit să spun direct că nu există nicio modalitate de a obține o traducere lizibilă automată a acestui tip de text”, spune Spengler. „Mi-am dat seama atunci că chiar și propria mea carieră literară profesională era în joc.”

Nu toată lumea este pesimistă. Karen Decker, fosta președintă a Asociației Industriei Lingvistice, spune că inteligența artificială accelerează sarcinile repetitive. Iar fondatorul DeepL, Jarek Kutylowski, spune că instrumentul „ deschide noi utilizări, cum ar fi e-mailul multilingv” și îi ajută pe traducători „să își crească productivitatea și să se ocupe de mai multe proiecte”.

Ian Giles consideră că unele locuri de muncă ar putea reveni odată ce clienții vor înțelege limitele inteligenței artificiale. Cercetătorul Pedro Llanos-Paredes, coautor al cărții „Lost in Translation”, a mai spus: „Vom pierde unele abilități, dar ne putem concentra pe lucruri mai subtile și mai valoroase.”

Viitorul fragil al profesiei de traducător

Spengler consideră că va exista în continuare „o piață artizanală mică și incertă”. Odată cu proliferarea inteligenței artificiale, spune ea, „trebuie să decizi dacă vrei să faci post-producție pentru mașini sau nu vei avea aproape deloc de lucru”.

În ciuda dificultăților, nu are de gând să renunțe. „Sper să pot traduce până la pensionare – chiar dacă este doar pentru a supraviețui.” Dar își face griji pentru noua generație. Numărul de înscrieri la școlile de limbi străine din Marea Britanie a scăzut cu peste 20% între 2019 și 2025. „Vor trebui să se confrunte cu o mulțime de traduceri proaste doar pentru a obține un loc”, a mărturisit Spengler.

(Conform FT)

Sursă: https://vietnamnet.vn/ho-muon-toi-tu-khien-minh-that-nghiep-dich-gia-quay-cuong-truoc-con-loc-ai-2452150.html