„Intenția” este diferită de „voință”

Așadar, potrivit regelui vietnamezilor, a scrie „y tri” este o greșeală de ortografie. Poate că mulți oameni sunt de acord cu această concluzie. Cu toate acestea, „y chi” și „y tri” sunt două cuvinte diferite. Nu este absolut adevărat că „y tri” este o greșeală de ortografie a cuvântului „y chi”.

Voinţă

„Voință” 意志 este un cuvânt compus de origine chineză, în care „voință” 意 înseamnă „voință, aspirație” (cu sensul 1 în dicționarul chinezesc), iar „voință” înseamnă și „voință, aspirație, aspirație”.

Dicționarul chinezesc explică cuvântul „voință” ca fiind „O stare psihologică care apare atunci când o persoană decide să atingă un anumit scop, adesea exprimată prin cuvinte sau acțiuni”, iar dicționarul vietnamez (Hoang Phe - Vietlex) îl explică ca fiind „Capacitatea de a determina scopul unei acțiuni și determinarea de a atinge acel scop”. Astfel, deși modul de exprimare este diferit, sensul cuvântului „voință” în chineză și vietnameză este practic același.

Intenție

„Yizhi” 意智 este, de asemenea, un cuvânt compus de origine chineză. Cu toate acestea, „yi” 意 din „yizhi” nu mai are primul înțeles („voință, aspirație”, ca în cuvântul „yizhi”), ci are al doilea înțeles de „gând; idee; punct de vedere” (textul original: yiyi; kien giai - 意思; 見解); iar „tri” 智 înseamnă aici „înțelepciune, înțelegere”. „Yizhi” reprezintă întreaga capacitate mentală, inclusiv „conștiința” (yi) și „înțelepciunea” (tri).

Printre dicționarele vietnameze pe care le avem la îndemână, există 3 care adună cuvântul „y tri” și dau pentru „y tri” și „y will” două intrări separate:

- Dicționarul general vietnamez (Dao Van Tap) explică „y tri” ca „conștiință cu inteligență”; iar „y will” este explicat ca „voința de a face și de a reuși; adesea prescurtat ca voință”.

Dicționarul vietnamez (Le Van Duc) explică „y tri” ca „conștiință și inteligență”; și „y will” ca „voință, decizia cultivată în inimă și hotărârea de a o face să funcționeze”.

Dicționarul sino-vietnamez (Nguyen Quoc Hung) explică „y tri” ca: „A gândi și a înțelege; se referă și la o persoană care este bună la gândire și are mintea limpede și cunoștințe”.

În chineză, „y tri” 意智 are același înțeles ca în vietnameză. În dicționarul chinezesc, intrarea „y tri” 意智 explică două înțelesuri:

1) După schema minții; propria opinie (猶心計;主見) înseamnă „cum ar fi schema minții; propria opinie, inteligență”.

Marele Dicționar Chinez citează exemple din „Cartea Hanului de mai târziu - Biografia Nemuritorilor”: „De când hunii au fost destrămați, Xianbei erau puternici și își ocupau vechile pământuri, pretinzând că au o sută de mii de soldați, cu resurse financiare puternice și o voință și mai abundentă”; „Zhou Ziyu Loai”: „Gong Yan Lu a avut doar loialitate, dar nu și voință. Când a sosit și l-a întâlnit pe trimis, nu știa că sunt bandiți, așa că a îngenuncheat de două ori și abia după ce a aflat l-a certat”; „Al doilea împărat al Capitalei”: „Ministrul adjunct stătea întins pe pernă, gândindu-se absent o vreme, așteptând mult timp fără să vadă nicio mișcare, cu adevărat nu avea deloc voință”.

2) Datorită înțelepciunii (猶智慧) înseamnă „ca înțelepciunea, inteligența”. Dicționarul citează următoarele: „Liu Bei i-a lăsat un testament împăratului ulterior: «Poți citi Cartea Han, Cartea Riturilor și, în timpul liber, poți citi cărțile filozofilor și Cele Șase Exerciții, precum și Cartea Shang Jun, pentru a-ți spori inteligența.»”

În limba vietnameză, cuvântul „conștiință” este rar folosit în limbajul cotidian, dar apare frecvent în budism. De exemplu: „Două persoane cu temperamente opuse, cum ar fi o persoană furioasă și o persoană cu voință, dar acțiunile lor prezintă aceleași caracteristici generale: persoana furioasă caută întotdeauna greșelile celorlalți, în timp ce persoana cu voință vede întotdeauna neajunsurile care fac ca acțiunile sale să nu fie atât de bune pe cât se așteaptă. Scrutinul foarte inutil (al persoanei furioase), observarea meticuloasă (a persoanei cu voință) sunt caracteristicile comune atât ale temperamentelor diferite, cât și ale celor opuse” (extras din Distinguishing Temperament - Liberation - quangduc.com). Aici, „conștiință” este folosit pentru a se referi la o persoană cu capacitatea de conștiință + inteligență, spre deosebire de o persoană furioasă.

Un alt pasaj: „... atunci când percepem lucruri, ne folosim voința pentru a interacționa cu cele șase simțuri în armonie cu cele șase obiecte pentru a crea cele șase conștiințe...” (extras din Sutra Esenței Iluminării Perfecte - quangduc.com). Aici, „voința” este o funcție, un element în procesul de percepție.

Astfel, „y tri” este sinonim cu inteligența, înțelepciunea, inteligența (folosită mult în budism); în timp ce „y chi” este determinarea de a atinge un anumit scop. În vietnameză, „y tri” nu este un cuvânt comun, dar asta nu înseamnă că este un cuvânt scris greșit, așa cum a concluzionat regele vietnamezilor.

Man Nong (Contribuitor)

Sursă: https://baothanhhoa.vn/y-tri-khac-y-chi-266823.htm