Ginerele german vorbește vietnameza „ca un băiat Nghe An”

ELVEȚIA Imediat ce s-a așezat la masă, Martin și-a întrebat soția: „Unde este sosul de pește?”, cu un accent Nghe An, făcându-l pe Hoa să râdă.

Videoclipurile despre viața de zi cu zi a lui Martin Knöfel și a lui Nguyen Thi Hoa, ambii în vârstă de 39 de ani, în Elveția, au devenit recent populare, deoarece ginerele occidental vorbește fluent cu un „accent de țară” și folosește corect multe cuvinte locale.

„Îmi place să învăț vietnameza, în special să vorbesc cu accentul Nghe An, pentru că vreau să comunic ușor cu familia soției mele și să o ajut să-și atenueze dorul de casă”, a spus Martin.

Dna Nguyen Thi Hoa și dl Martin Knöfel locuiesc în Elveția de 13 ani. Fotografie: Furnizată de personaj.

Acum 16 ani, Martin Knöfel, un inginer constructor german, a venit în Vietnam pentru a lucra. A cunoscut-o pe dna Hoa prin intermediul unei cunoștințe. S-au îndrăgostit la prima vedere și s-au căsătorit la scurt timp după aceea. În 2010, s-au mutat în Elveția pentru a se stabili și au trecut prin primele zile dificile.

Martin a spus că la acea vreme tocmai absolvise școala, așa că salariul său era mic. Hoa a plecat în străinătate pentru prima dată, nu avea niciun loc de muncă și totuși trebuia să plătească chiria, electricitatea și apa. A fost o vreme când cel mai valoros bun al cuplului era bicicleta lor.

Bariera lingvistică și constrângerile financiare o descurajau pe soția sa, care plângea în fiecare zi. De fiecare dată când o vedea tristă, Martin o consola. „Din cauza mea, trebuie să-ți părăsești familia. Voi încerca să mă revanșez”, i-a spus bărbatul. După muncă, își petrecea tot timpul cu soția sa. Făceau treburi casnice și găteau împreună. Mai târziu, Martin și-a îndrumat soția să studieze medicina, a absolvit și a fost acceptat să lucreze la un centru de traumatologie ortopedică din Elveția.

Totuși, de multe ori, văzându-l pe Hoa stând încă absent, Martin bănuia că soției sale îi era dor de patria ei. Se gândea că dacă ar putea vorbi limba ei maternă în fiecare zi, s-ar simți mai bine. De atunci încolo, plănuia să învețe singur limba vietnameză, în special accentul Nghe An, chiar dacă era puțin dificil de ascultat și de pronunțat pentru străini.

În primul rând, în comunicarea zilnică, bărbatul german vorbește proactiv cu soția sa cu accent Nghe An și își îmbunătățește vocabularul sunându-și în mod regulat rudele din Vietnam.

Martin s-a întors în orașul natal al soției sale de 20 de ori, dar titluri precum „eu”, „ba”, „ma”, „o”, „tau”, „bang choa”... îl copleșesc pe acest bărbat și nu le poate aminti pe toate. Dar știe că pentru a se integra în familia soției sale, trebuie să vorbească fluent vietnameza, în special accentul Nghe An, așa că încearcă să învețe.

„De fiecare dată când vedea ceva, întreba «cum se spune» și nota mesajul”, a spus dna Hoa. Când oamenii vorbeau, el asculta cu atenție, ghicea sensul fiecărui cuvânt și întreba din nou dacă nu înțelegea. Asculta și memora cuvântul, iar treptat vocabularul său creștea și se îmbogățea.

Cu mulți ani în urmă, când Martin a învățat să vorbească vietnameza cu un accent stricat, mulți oameni din orașul său natal nu au înțeles. El a repetat mesajul, iar toată lumea l-a ascultat și a râs. Jenat, a tăcut și a început să vorbească în germană cu soția sa. În acel moment, doamna Hoa i-a explicat că oamenii nu îl criticau sau nu-l batjocoreau, ci îl încurajau și îl lăudau. De atunci, de fiecare dată când se întorcea în Vietnam, ginerele german era foarte încrezător în a vorbi dialectul Nghe An când ieșea în oraș.

Totuși, deoarece învățase din gură în gură, germanul era adesea tachinat pentru că nu înțelegea sensul argoului. Odată, în timpul cinei, Martin a întrebat-o pe soacra sa: „Ai mâncat deja fructul khu man?”, făcând întreaga familie să izbucnească în râs. În mintea lui, „khu man” era un tip de fruct, pentru că altcineva îi pusese această întrebare înainte. Dar mai târziu a aflat că era cuvântul „fund”, pe care oamenii îl foloseau pentru a se tachina unii pe alții.

Învățând vietnameza, dar pronunțând-o cu accent Nghe An, atunci când vorbești cu oameni din alte regiuni, majoritatea nu înțeleg ce spune Martin. Doamna Hoa a trebuit să-l învețe pe soțul ei cum să o pronunțe în mod obișnuit, de exemplu, să nu spună „Di mo” ci „Di dau” și „Mán rang” este „de ce”. Martin a aplicat această regulă foarte bine, până în ziua de azi știe chiar și cum să-și schimbe automat accentul atunci când întâlnește oameni din același oraș natal, ca un adevărat tip Nghe An.

„În astfel de momente, compar adesea asta cu «Întoarcerea accentului Nghe», pentru că atunci când întâlnești pe cineva din același oraș natal, toate distanțele se scurtează în mod ciudat”, a împărtășit dna Hoa.

Mai târziu, de fiecare dată când ieșea cu socrul său la o bere sau să petreacă timpul cu el și îl auzea vorbind în dialectul Nghe, oamenii din jurul lui se uitau la el cu ochii mari. Cineva nu se putea abține să nu-l întrebe curios: „De ce vorbești atât de bine?”. Germanul a zâmbit și a spus: „Pentru că sunt ginere din Nghe An!”

Deși nu urmase niciodată cursuri oficiale, ci doar ascultase și vorbise, abilitățile de limba vietnameză ale lui Martin s-au îmbunătățit în timp. De asemenea, a învățat singur să rimeze și să pronunțe, astfel încât, după mulți ani, putea citi o poezie lungă în vietnameză și să scrie propoziții simple. Pe raftul său de cărți avea multe cărți despre Vietnam scrise de autori germani. Ginerele străin a aflat și despre oameni celebri, eroi naționali și i-a admirat în special pe unchiul Ho și pe generalul Vo Nguyen Giap.

Martin Knöfel și socrul său într-o vizită în Vietnam, mai 2023. Fotografie: Furnizată de personaj

Deși nu locuiește în Vietnam, Martin are o relație bună cu familia soției sale. În fiecare weekend, îi sună pe părinții soției sale din Nghe An pentru a întreba despre ei. Sau, ori de câte ori vrea să vorbească sau o vede pe soția sa gătind o mâncare nouă, îl sună pe tatăl său pentru a se lăuda. De asemenea, Martin își amintește toate numele rudelor, vecinilor și chiar prietenilor părinților săi, așa că, ori de câte ori cineva îi menționează, le transmite salutări.

Iubind Vietnamul, ginerele străin iubește și bucătăria locală a soției sale, în special sosul de pește. Fiecare masă de pe tava cuplului are un bol cu ​​sos de înmuiat amestecat în stil Nghe An cu ghimbir, usturoi, lămâie și chili. Acest bărbat este atât de dependent încât dacă nu există sos de pește pe masă, cu siguranță nu va mânca. De fiecare dată când merge la supermarket, primul lucru pe care îl alege este sosul de pește, la fiecare drum aduce trei sticle pentru că se teme că nu îl vor vinde în locuri necunoscute.

Pe lângă sosul de pește, lui Martin îi plac și alte preparate vietnameze, cum ar fi vermicelli, pho, rulouri de primăvară și oală fierbinte. Majoritatea meselor cuplului sunt gătite în stil vietnamez. În timpul săptămânii, când vin acasă târziu de la serviciu, au de obicei trei feluri principale la cină: un fel principal, supă și orez. În weekenduri, când are timp, Hoa pregătește preparate mai elaborate, cum ar fi vermicelli, pho sau mâncare la grătar.

Dna Hoa a spus că se simte mereu fericită, deoarece, deși locuiește într-o țară străină, poate vorbi limba maternă și poate mânca zilnic, la fel ca vietnamezii. Nu numai că împarte toată munca, dar și soțul ei se preocupă de sentimentele ei de fericire și tristețe.

„Doar sunându-mi soția, îmi dau seama imediat ce simt, auzindu-i vocea”, a spus dna Hoa. Deși uneori cuplul are conflicte, ei nu rămân supărați mult timp, pentru că simpla auzire a lui vorbind în limba Nghe An o face să se simtă bine.

De peste un an, soția vietnameză postează pe pagina sa personală clipuri cu cuplul vorbind în dialectul Nghe An. Accentul și expresiile faciale sincere ale lui Martin în timpul conversației au fost apreciate de mulți oameni.

„Nu doar eu, ci toți cei care urmăresc videoclipul se simt fericiți și mai puțin stresați. Dialectul său plin de umor, Nghe, face ca familia să râdă mereu”, a mărturisit soția.

Hai Hien

Vnexpress.net