Valoarea inestimabilă a hărții Taberd din 1838

Jean-Baptist Taberd (nume vietnamez: Từ) s-a născut în Saint-Etienne, districtul Loarei (Franța), pe 18 iunie 1794. Taberd s-a alăturat Societății Misiunilor Străine, cu sediul la Paris (MEP), și a fost hirotonit preot pe 27 iulie 1817. Pe 7 noiembrie 1820, a părăsit Franța spre Dang Trong (Vietnam de Sud) pentru a predica Evanghelia. Taberd a învățat cu sârguință să vorbească vietnameza și să scrie cu caractere chinezești, alfabetul Nom și alfabetul latinizat Quốc ngữ, cea mai bună resursă de învățare fiind probabil Dicționarul Annam-Latin al episcopului Pigneau de Behaine. Principalul obiectiv al lui Taberd a fost instruirea misionarilor nativi.

Harta din 1788 poartă inscripția „R. de Saigon” [Râul Saigon].

Foto: Biblioteca Națională a Franței

La sfârșitul anului 1827, guvernatorul general Le Van Duyet din Gia Dinh s-a întors în capitală pentru a aduce un omagiu împăratului Minh Mang. Taberd l-a întâlnit de două ori. În martie a anului următor (1828), când Le Van Duyet s-a întors la postul său, pe 1 iunie, celor trei misionari Taberd, Gagelin și Odoric li s-a permis să părăsească Hue și să meargă la Gia Dinh.

O hartă care documentează complet toponimia Vietnamului contemporan .

An Nam Dai Quoc Hoa Do ( Marea Hartă a lui An Nam ) – o lucrare remarcabilă de Taberd. Până la publicarea sa în 1838, țara noastră nu avusese niciodată o hartă atât de mare, cuprinzătoare și detaliată în descrierile geografice precum aceasta. Analizați-o și comparați-o cu Dai Nam Nhat Thong Toan Do (Harta Unificată a lui Dan Nam) (1840), o hartă oficială a dinastiei Minh Mang.

Toponimul de pe harta Taberd din 1838 este scris cu caractere chinezești, în timp ce harta ANĐQHĐ folosește vietnameză latinizată, incluzând atât denumiri administrative, cât și colocviale, plus toponime date de țări străine. De exemplu: Muntele Thạch Bi (în chineză) are denumirea colocvială Mũi Nại (în vietnameză) și se numește Cap Varella în limbile occidentale.

Episcopul Pigneau de Behaine - autorul Dicționarului Annam-Latin, un document care l-a ajutat foarte mult pe Taberd în studiul său individual în Vietnam.

În mod special, harta Taberd din 1838 enumeră aproximativ 505 nume de locuri în latină sau vietnameză. În centrul hărții, Taberd a scris cu litere mari: An Nam quốc seu (sau) Imperium Anamiticum. La acea vreme, Vietnamul era împărțit în: Gia Định phủ (mai târziu Cochinchina), Cocincina interior seu (sau) An Nam Đàng Trong și Cocincina exterior seu (sau) Đàng Ngoài sau Tunquinum.

Taberd explică faptul că o citadelă este o fortăreață militară defensivă și ignoră posibilitatea ca aceasta să se refere și la o unitate administrativă care cuprinde mai multe provincii, cum ar fi citadela Gia Dinh sau citadela Bac. Harta arată: citadela Binh Dinh, citadela Binh Hoa (lângă Nha Trang), citadela Gia Dinh (Saigon). Taberd explică faptul că un „dinh” este centrul administrativ al unei provincii. În realitate, în Dang Trong (Vietnam de Sud), un „dinh” era o unitate administrativă numită ulterior provincie și apoi district. Prin urmare, pe hartă, pentru provinciile Dang Ngoai (Vietnam de Nord) de la Bo Chinh spre nord, Taberd înregistrează doar numele provinciei. Pentru provinciile Dang Trong, sunt înregistrate atât numele provinciei, cât și locația „dinh-ului”. Numărul de provincii de pe harta lui Taberd este aproximativ echivalent cu numărul de provincii din Dai Nam Thuong Do (Vietnam de Sud), cu excepția Bo Chinh Ngoai (acum parte a provinciei Ha Tinh), Bo Chinh Trong (Vietnam interior) care a fost transferată în provincia Quang Binh și provincia Quang Duc, care a fost transformată în prefectura Thua Thien. Provincia Vinh Thanh a fost, de asemenea, transformată în cele două provincii, Vinh Long și An Giang .

În ceea ce privește rutele de aprovizionare și poștale de-a lungul teritoriilor naționale și dependente, Taberd a fost primul care le-a cartografiat meticulos. Acestea includeau ruta principală de la Pasul Nam Quan - Lang Son, prin Hanoi, Hue și până la Gia Dinh (Saigon). Existau și rute secundare: ruta spre Hanoi prin Hai Dong (Hai Duong), Quang Yen, apoi ocolind Lang Son și Cao Bang; și ruta de la Hanoi prin Thai Nguyen până la Cao Bang, cu o ramificație care mergea de la Thai Nguyen la Lang Son...

În Vietnamul Central, pornind de la autostrada principală din Vinh, există un drum care traversează lanțul muntos Truong Son, ajungând la Quy Hop, unde se desparte în două ramuri: o ramură trece prin Ky Son, în timp ce a doua ramură trece prin Pasul Co Thai, Ban Don, Lao Xi Da, traversează malul drept al râului Mekong până la Lac Khon...

În sudul Vietnamului, există un drum principal de la cetatea Gia Dinh, trecând prin Lai Thieu până la muntele Ba Den, care se desparte în două ramuri: una se îndreaptă spre vest, către Phnom Penh, iar cealaltă spre nord, către Che Tang Lang. Există, de asemenea, un drum de la cetatea Ha Tien la Phnom Penh. Din Phnom Penh, există mult mai multe drumuri către Com Pong Som, Bat Tam Bang și alte destinații.

Platoul continental și Marea Chinei de Sud conțin cele mai multe toponime: nume de estuare, promontorii, golfuri, insulițe și insule, toate foarte bogate și precise. Taberd a înregistrat geografia istorică a orașului Dang Trong (Vietnam de Sud) mai detaliat decât a orașului Dang Ngoai (Vietnam de Nord) (numărul de toponime este, de asemenea, mai mare). Prefectura Gia Dinh cuprindea întreaga regiune sudică, care a fost transformată în orașul Gia Dinh în 1802, dar Taberd a înregistrat în continuare vechea formă administrativă.

În ceea ce privește stilul cartografic, Taberd a desenat hărți bazate pe hărți occidentale, asigurând o precizie a meridianelor și paralelelor. Cu toate acestea, atunci când a înregistrat denumirile locurilor, Taberd a folosit documente oficiale vietnameze. El a transcris în mare parte din limba sino-vietnameză în hărți în limba latină furnizate de Institutul Național de Istorie contemporan. De asemenea, a adăugat denumiri de locuri date de străini înainte ca aceștia să cunoască denumirile reale ale locurilor din Vietnam.

În ceea ce privește arhipelagul din Marea Chinei de Sud, al cărui nume administrativ este Hoang Sa (cu caractere chinezești), Taberd a consemnat denumirea sa comună drept Cat Vang (în vietnameză), pe care occidentalii o numesc Paracel. Toponimul Cat Vang este un cuvânt vietnamez care se găsește doar în vechiul Dai Viet și în Vietnamul actual; nu putea fi găsit nicăieri altundeva.

Deși au existat câteva erori minore în denumirile locurilor, cum ar fi Long Xuyen Dao transformându-se în Song Xuyen Dao sau Xuong Tinh (Țara Stieng) transformându-se în Tinh Xuong, harta episcopului Taberd este cu adevărat o comoară istorică neegalată de nicio hartă contemporană. ( va urma ).

---

(Extras din *Note despre istoria și geografia vietnameze* de regretatul savant Nguyen Dinh Dau, publicată de Editura Tre)

Sursă: https://thanhnien.vn/gia-tri-vo-gia-cua-ban-do-taberd-1838-185241008215439532.htm