Satul a cedat pământ capitalei imperiale Hue.

Odată un sat prosper de pe malul pitoresc al râului Parfumuri, după ce dinastia Nguyen a construit orașul imperial Hue , satul a fost demolat, împrăștiindu-și locuitorii…

SINGURUL TEMPL AL SATULUI PĂSTRAT DE REGE

Casa comunală Phu Xuan, situată în prezent pe strada Thai Phien (cartierul Tay Loc, orașul Hue, provincia Thua Thien-Hue), este singura casă comunală sătească păstrată de dinastia Nguyen în Orașul Imperial și încredințată Ministerului Riturilor pentru ceremonii anuale. Casa comunală are în prezent două structuri principale. Sala de ședințe este o casă cu trei travei și două aripi, cu o lungime de 17,8 metri și o lățime de 10,6 metri. Deși a fost reconstruită ulterior, s-a deteriorat serios. Casa comunală principală, situată în spatele acesteia, este o casă de 10,5 metri lungime și 15,9 metri lățime, construită în stilul „fereastră superioară, panou inferior”. Grinzile de legătură și balustradele sunt din lemn de fier, sculptate cu motive florale stilizate, iar acoperișul este acoperit cu țigle plate. Aici sunt venerați zeitatea gardiană a satului, zeul local al pământului și cele șapte clanuri fondatoare: Ho, Le, Nguyen, Huynh, Truong, Tran și Pham.

Dl. Nguyen Van Diem (87 de ani, consilier al consiliului reprezentativ al satului Phu Xuan, fost șef adjunct al comitetului de cultură și istorie al satului) a spus că istoria satului Phu Xuan datează din anul 1306, când regele Champa Che Man i-a oferit cele două provincii O și Ri ca zestre pentru a se căsători cu prințesa Huyen Tran din dinastia Tran. În 1307, regele Tran Anh Tong le-a redenumit provinciile Thuan și Hoa și l-a numit pe generalul Doan Nhu Hai să preia pământul și să împartă armata pentru a guverna.

Dl. Nguyen Van Diem, care a petrecut mulți ani cercetând istoria și cultura satului Phu Xuan.

Odată ce stabilitatea s-a instaurat, regele Tran Anh Tong i-a ordonat Marelui Savant Hoang Thai So (originar din satul Thuy Loi, districtul Son Nam Thuong, provincia Ha Nam) să conducă oamenii din sud pentru a recupera pământuri și a stabili așezări. Înainte de a pleca, a recrutat șapte clanuri - Ho, Le, Nguyen, Huynh, Truong, Tran și Pham - care i s-au alăturat, aducându-și familiile și servitorii. Ajunși pe malurile râului Lo Dung (actualul râu al parfumurilor), văzând verdeața luxuriantă, pământul fertil și feng shui-ul de bun augur, a ordonat amplasarea unei tabere și înființarea unui sat, numit inițial Tong Thuy Loi. Inițial, Tong Thuy Loi se întindea de la Kim Long până la An Hoa, Bao Vinh, Phu Hiep, Cho Cong, An Cuu, Tu Hieu, Bach Ho și includea și Lam Loc (de cealaltă parte a râului Parfumuri)... Mai târziu, locuitorii din Tong Thuy Loi au construit un templu al satului lângă râul Parfumuri (acum zona Phu Van Lau din fața Citadelei Imperiale) și au redenumit satul Phu Xuan. „Phú înseamnă bogat, Xuân înseamnă tânăr, cu aspirația ca acest pământ să rămână pentru totdeauna tânăr și prosper în viitor”, a explicat domnul Diem.

TERENUL N. HUONG VA DEVENI CAPITALĂ

Când armata Tay Son a învins dinastia Nguyen, regele Quang Trung a urcat pe tron ​​la Muntele Ban, păstrând numele Phu Xuan. În acea perioadă, orașul imperial Hue nu fusese încă construit. În 1802, după ce a învins armata Tay Son și a recucerit Phu Xuan, regele Gia Long din dinastia Nguyen i-a ordonat supraveghetorului orașului, domnul Nguyen Van Yen, să demarcheze și să planifice zona pentru construirea noului oraș imperial. Regele a ordonat locuitorilor comunelor Phu Xuan să evacueze zona de construcție, inclusiv templele și altarele. Cu toate acestea, regele a permis ca locuința comunală Phu Xuan să rămână, dar a mutat-o ​​în spatele citadelei imperiale.

Conform spuselor domnului Huynh Viet But (70 de ani, Thuan Loc Ward, în prezent adjunctul șefului Comitetului Permanent al satului Xuan Phu), legenda spune că atunci când templul satului a fost mutat într-o nouă locație în timpul domniei împăratului Minh Mang, echipa inițială care căra palanchinul era formată din 4 persoane, dar acestea nu au putut ridica altarul zeității păzitoare a satului. Împăratul a mărit treptat numărul, până la 20 de persoane, dar tot nu au putut ridica palanchinul. În acest moment, împăratul însuși a trebuit să prezideze personal ceremonia și să emită un decret prin care se preciza că, ascultând de voința Cerului, capitala trebuia stabilită pe pământul satului pentru a asigura stabilitatea națiunii și, prin urmare, templul satului trebuia mutat într-o nouă locație. Împăratul a promis că va muta templul satului în cea mai frumoasă și mai înaltă locație din capitală, la vest de palatul imperial. Imediat, cele 4 persoane care cărau palanchinul l-au ridicat cu ușurință, a relatat domnul But.

Regele a acordat o permisiune specială casei comunale Phu Xuan de a-și ține ceremonia rituală anuală (lễ tế) în zilele de 5 și 6 ale celei de-a șasea luni lunare. Abia după ce satul Phu Xuan din capitală și-a încheiat ritualul (lễ tế) și alte sate le-au putut ține. Potrivit domnului Nguyen Van Diem, strămoșii satului Phu Xuan au adus contribuții importante și au primit numeroase decrete regale din partea regilor dinastiei Nguyen (satul păstrează în prezent 20 dintre aceste decrete). În 1994, casa comunală Phu Xuan a fost clasificată de stat drept monument istoric, arhitectural și artistic național.

De la construirea citadelei Hue, casa comunală a satului Phu Xuan a fost mutată spre vest.

NU UITA DE RĂDĂCINILE TALE

După mutarea satului, regele a emis un decret care le permitea locuitorilor din satul Phu Xuan să călătorească oriunde pentru a-și stabili așezări și să întemeieze sate numite Phu Xuan oriunde mergeau pentru a-și identifica originile din capitala Hue. Prin urmare, mai târziu, satul Phu Xuan a fost înființat la vest de capitală (acum în districtul Kim Long); unii s-au mutat la est, în zona Bai Dau, formând cătunele Bau Chau și Hop Pho, care au devenit satul Phu Xuan (acum în districtul Gia Hoi). Restul oamenilor s-au mutat la sud-est, înființând satul Phu Xuan (acum în districtul Xuan Phu). Satul Phu Xuan, lângă satul Phuoc Tich, s-a unit, de asemenea, cu Phuoc Tich pentru a forma satul cultural Phuoc Phu (în comuna Phong Hoa, districtul Phong Dien). În districtul Hai Lang (provincia Quang Tri), există încă două sate originare din satul Phu Xuan, aparținând acum comunelor Hai Phu și Hai Xuan. Mai târziu, când guvernul a implementat Noul Program Economic , oamenii din Hue au migrat în Munții Centrali, înființând sate Phu Xuan în Lam Dong, Krong Nang (Dak Lak) etc., iar majoritatea aveau rădăcini în satul Phu Xuan din Hue.

Dl. Nguyen Van Diem a spus că cea mai mare dorință a locuitorilor din satul Phu Xuan este ca locuința comunală să fie conservată și întreținută. În prezent, locuința comunală folosește încă acoperișuri industriale din tablă ondulată, care sunt dărăpănate și prezintă scurgeri. „Acesta este un sit istoric național, așa că nu îl putem renova în mod arbitrar. Sperăm că autoritățile vor acorda atenție reparării acestuia”, a spus dl. Diem. Potrivit dlui But, în fiecare an, reprezentanți ai familiilor originare din satul Phu Xuan participă la ceremonie, dar numărul total de săteni este prea mare pentru a fi numărat cu exactitate. „Recent, a fost organizat un program de burse pentru a recompensa copiii din sat. Bătrânii sunt întotdeauna preocupați de modul în care să se asigure că copiii lor înțeleg istoria și își cunosc rădăcinile. Chiar dacă sunt împrăștiați peste tot, nu își vor uita rădăcinile din Phu Xuan, capitala”, a spus dl. But.

(va fi continuat)

Legătură sursă: https://thanhnien.vn/lang-la-mien-trung-lang-nhuong-dat-cho-kinh-do-hue-185230524002338678.htm