Hai Lang, tărâmul râurilor epice.

Din anumite motive, de fiecare dată când pun piciorul în Hai Lang, inima mea este captivată de cuvintele frumoase și pitorești ale scriitorului rus Ilya Ehrenburg despre patriotism, pe care le-am citit în tinerețe: „Patriotismul începe cu dragostea pentru cele mai obișnuite lucruri: dragostea pentru copacul plantat în fața casei, dragostea pentru străduța care duce spre malul râului, dragostea pentru aroma răcoritoare și acrișoară a unei pere de toamnă sau pentru mirosul ierbii de stepă cu o notă de licoare tare... Pârâul se varsă în râu, râul se varsă în Volga, iar Volga se varsă în mare. Dragostea pentru casă, pentru sat, pentru mediul rural devine dragoste pentru Patrie...” Am observat, de asemenea, ceva unic și simplu la Hai Lang în comparație cu multe alte locuri din Quang Tri : aici, râurile sunt distribuite uniform în tot districtul; fiecare râu strălucește de povești epice și este impregnat de legende eroice.

Poarta de intrare în satul Dien Khanh - Foto: D.TT

În acest scurt articol, aș dori să mă refer la sate și comune după numele lor vechi, pentru a reflecta legătura și armonia de lungă durată dintre râu și peisajul rural, dintre oameni și ținutul vastelor câmpii unde egretele zboară libere de-a lungul nemărginitului Trường Sa și unde, în cel mai aspru anotimp, florile de cactus înfloresc cu mândrie pe nisipurile albe nesfârșite care se întind până la orizont.

În regiunea nordică, râul Thach Han izvorăște din poalele munților din vestul provinciei Quang Tri, curgând spre Hai Phuc, apoi coborând prin Hai Le până în orașul Quang Tri, unde se conectează cu râul Vinh Dinh la intersecția cu Co Thanh. Râul Vinh Dinh, de la intersecția cu Co Thanh și Piața Sai, trece prin Hai Quy și se contopește cu râul Nhung, curgând spre Hai Xuan și Hai Vinh; apoi, la intersecția cu Hoi Det, se contopește cu râul O Lau, vărsându-se în laguna Tam Giang și în estuarul Thuan An.

Oamenii din antichitate credeau că râul Vinh Dinh era strâns legat de râurile Nhung și Thach Han, dar acestea nu puteau fi unite deoarece râul Thach Han era drept, în timp ce râul Nhung era șerpuitor și meandrat. În timpul dinastiei Le târzii, regele a ordonat locuitorilor să sape un canal din Quy Thien (Hai Quy) pentru a se conecta cu Co Thanh, creând o cale navigabilă de la estuarul Thuan An până la râul Thach Han. Deoarece râul Vinh Dinh era șerpuitor și situat într-o zonă predispusă la inundații, acesta era adesea umplut anual, inițial în secțiunea de la piața Ngo Xa, trecând prin Phuong Lang, Hoi Co, până la Con So.

În timpul domniei împăratului Minh Mạng, oamenilor li s-a ordonat să sape o porțiune dreaptă a râului de la Ngô Xá la Phường Sở; și o altă secțiune de la intersecția Hội Yên prin Trung Đơn și Phước Điền până la Hói Dét. Secțiunea râului de la Kim Giao până la Diên Khánh se numea Tân Vĩnh Định; tronsonul care trecea prin Trung Đơn și Phước Điền se numea Cựu Vĩnh Định. Folclorul sugerează că râul a fost numit Vĩnh Định pentru că a fost adesea completat, așa că, după finalizare, împăratul Minh Mạng l-a numit Vĩnh Định River, în speranța stabilității și longevității sale. Împăratul a ridicat, de asemenea, două stele în Phường Sở pentru a păstra dovezile și a recunoaște eforturile locuitorilor din Hải Lăng în săparea și construirea râului.

În regiunea de sud, toate râurile poartă nume simple, frumoase. Đại Nam nhất thống chí, compilat de Institutul Național de Istorie al Dinastiei Nguyễn, numește râul Ô Lâu râul Lương Điền; în timp ce Hoàng Việt nhất thống dư địa chí de Lê Quang Định îl numește râul Lương Phước, granița hidrologică naturală dintre cele două provincii Quảng Trị Thi și Thừa City (ênow Huếa ). Numele Ô Lâu River amintește de Châu Ô din Champa, pe care regele Chế Mân l-a folosit ca zestre pentru a se căsători cu prințesa Huyền Trân.

Râul Thác Ma, care curge pe sub podul Mỹ Chánh de pe Autostrada Națională 1, izvorăște din regiunea deluroasă vestică și curge spre est prin districtul Hải Lăng înainte de a se confunda cu râul Ô Lâu. Râul Ô Lâu, care pornește tot din vest, șerpuiește prin regiunea deluroasă Phong Điền, traversează Autostrada Națională 1 în satul Câu Nhi și intră în districtul Hải Lăng, unde se întâlnește cu râurile Thác Ma și Ô Giang (o extensie a râului Vĩnh Định de la Triệu Phong în zonele joase Hải Lăng), contopindu-se cu el înainte de a se vărsa în laguna Tam Giang.

Hai Lang, tărâmul râurilor epice.

Piața Dien Sanh - Foto: D.TT

Râul Ô Lâu este o cale navigabilă legendară, asociată cu un cântec popular profund melancolic transmis din cele mai vechi timpuri: „O sută de ani din cauza unei promisiuni încălcate / Banyanul de la debarcaderul feribotului, o altă barcă mă duce peste / Banyanul de la debarcaderul feribotului a rămas / Barca a pierit de mult...” Asociată cu aceasta este povestea unui tânăr savant de la țară care, în drum spre Hue pentru a susține examenul imperial, a întâlnit o luntrașcă pe râul Ô Lâu, iar cei doi s-au îndrăgostit. După examen, s-a întors acasă, promițând că se va întoarce curând să o vadă. Dar timpul a trecut repede, iar tânărul nu a mai fost găsit nicăieri. Obosită de așteptare, luntrașca s-a îmbolnăvit și a murit. Când tânărul s-a întors, luntrașca de cu ani în urmă nu mai era acolo...

Chiar și acum, dacă cineva are ocazia să ia o barcă pe râul O Lau, acea poveste emoționantă îi revine frecvent în minte, chiar dacă intriga pare familiară, ca și cum ar fi citit-o sau auzită-o înainte. Călătorind de-a lungul râului O Lau, întâlnești baniani, maluri unde oamenii spală hainele, mâinile goale amestecând apa, creând ondulații în umbrele copacilor, figurilor și luminii soarelui; și sate cuibărite de-a lungul râului în aval, cu câmpurile lor vaste și bogata moștenire culturală: Luong Dien, Cau Nhi, Van Quy, An Tho, Hung Nhon, Phu Kinh...

Interesant este că, încă din cele mai vechi timpuri, mai multe sate învecinate din districtul Hai Lang au nume care încep cu cuvântul „Ke”, cum ar fi satul Ke Dau din comuna Hai Truong, Ke Lang din comuna Hai Son, satul Ke Van din comuna Hai Tan (fost) și satul Ke Vinh din comuna Hai Hoa (fost). Vizitarea pieței Ke Dien din comuna Hai Tho (fostă), acum o piață modernă în orașul Dien Sanh, evocă amintiri ale unor vremuri dificile, deoarece numele pieței este menționat în cântecul popular „Zece ouă”, care surprinde filosofia de neclintit a locuitorilor din Hai Lang și Quang Tri: „Nu-ți plânge soarta dificilă, prietene, atâta timp cât există piele și păr, vor fi vlăstari și copaci”.

Hai Lang, tărâmul râurilor epice.

Râul O Lau - Foto: NVTOAN

Hai Lang este, de asemenea, un ținut al oamenilor remarcabili și al unei istorii bogate, cu satele sale înconjurate de râuri pitorești, care au produs numeroase figuri istorice și culturale celebre precum Dang Dung, Doctor Bui Duc Tai, Nguyen Duc Hoan, Nguyen Van Hien, Nguyen Trung...; martiri eroici precum Phan Thanh Chung, Tran Thi Tam, eroi precum Van Thi Xuan, Vo Thiet...; și mama Tran Thi Mit din comuna Hai Phu, o mamă care a îndurat sacrificii, dedicându-și soțul și cei șase fii, nora și nepotul Patriei; o mamă al cărei nume este înregistrat la Muzeul Femeilor din Vietnam din Hanoi ca una dintre cele mai exemplare zece mame vietnameze eroice ale țării.

A vorbi despre râuri înseamnă a vorbi și despre natura durabilă a unui ținut. În timpul războaielor de apărare națională, Hai Lang și-a asumat întotdeauna responsabilitatea de a fi primul care a avansat și ultimul care s-a retras. Acest ținut iubit, cândva în fruntea luptelor, și-a folosit propriul corp drept scut, protejând o vastă zonă în partea cea mai sudică a provinciei, dar a fost ultimul care s-a bucurat de pace și liniște.

Abia după ora 18:00, pe 19 martie 1975, districtul Hai Lang a fost complet eliberat. Tot aici, în perioada reformelor, Hai Lang își asumă marea responsabilitate de a construi o zonă economică dinamică, jucând un rol principal în promovarea dezvoltării socio-economice a provinciei Quang Tri.

Cu o hotărâre de neclintit, inteligență, creativitate și o forță interioară abundentă, pământul și locuitorii din Hai Lang continuă să scrie un capitol glorios în istoria erei đổi mới (renovării) chiar în propria patrie...

Comentariu (0)