Pepenele amar, cunoscut științific sub numele de Momordica charantia, este o plantă tropicală și subtropicală aparținând familiei Cucurbitaceae, cultivată pe scară largă în Asia, Africa și Caraibe. Există multe soiuri diferite de pepene amar, variind ca formă și amărăciune. În chineză, pepenele amar (苦瓜) este numit și 涼瓜 (liang gua),半生瓜(ban sheng gua), 癞葡萄 (lai bo dao) și锦荔枝 (jin li zhi); în japoneză se numește nigauri sau gōya (苦瓜, ゴーヤ), iar în coreeană se numește yeoju (여주).
Caracterul „qua” (瓜) din „khổ qua” (dovleac amar) este folosit și pentru a se referi la diverse tipuri de pepeni, dovlecei, dovleci și lufe în general. De exemplu, „bào qua” este un dovleac; „đông qua ” sau „phấn qua” este un pepene galben de iarnă; „ hàn qua” sau „tây qua” este un pepene verde; „ hoàng qua” este un dovleac laoțian; „ quả” este un castravete; „thái qua ” este o lufă; „ vương qua” este un pepene galben; „gia qua” este o vânătă; „mộc qua” este o papaya; și pe lângă faptul că înseamnă dovleac, „bắc qua ” este folosit și pentru a se referi la un tip de pepene verde cu coajă albă numit „nam qua”, „uy qua” sau „phiên qua ”... Acești termeni sunt rar folosiți astăzi și se găsesc doar în textele antice.
În general, „khổ qua” este un termen dialectal sudic, o transliterare sino-vietnameză a caracterului chinezesc 苦瓜 (kǔguā); în timp ce „mướp đắng” este un termen dialectal nordic, derivat tot din caracterul chinezesc 苦瓜. Ambii termeni au fost consemnați în Dictionarium latino-anamiticum (1838) al lui Jean Louis Taberd și în Đại Nam Quấc Âm Tự vị (1895) al lui Huỳnh Tịnh Paulus Của.
În chineză, pe lângă caracterul瓜(gua) menționat mai sus, există și alte caractere cu scrieri și semnificații diferite. De exemplu:戈(gua) este o suliță, o armă antică;瘑(gua) este un furuncul;簻(gua) este un bici sau un băț de cal;髽(gua) este o coafură cerșetoare din fibră de cânepă purtată de femei în vremuri străvechi;騧(gua) este un cal cu corp galben și bot negru; iar 坩堝 ( kham gua ) este ceramică, un vas folosit pentru topirea aurului și argintului...
În scrierea Nôm, cuvântul „ qua” (戈) este folosit și pentru a se referi la timp (ieri), mișcare, direcție (trecerea printr-o ușă), observare (privirea în jur)... Acest cuvânt este împrumutat din cuvântul chinezesc 戈 - un cuvânt pe care chinezii îl foloseau și pentru a se referi la „o suliță” (o armă antică) sau pentru a însemna „război”, de exemplu, „nhật tầm can qua” (日尋干戈), care înseamnă „ziua începerii unei lupte”.
Pronumele personal „qua” este un cuvânt pur vietnamez, adesea folosit cu sensul de „eu” (o persoană cu statut superior), scris cu două caractere Nôm, 戈 și 過, împrumutate din chineză prin metoda cuvintelor de împrumut. De exemplu, povestea lui Thạch Sanh , scrisă cu caractere Nôm: „ Ți-am pus deoparte o farfurie, acasă mama și cu mine am mâncat deja” (rândurile 423-424).
După 1975, pronumele „ qua ” a fost rar folosit, dar în 2018 a devenit brusc popular, stârnind discuții aprinse când omul de afaceri Dang Le Nguyen Vu s-a autointitulat „qua” în loc de pronumele obișnuit „eu”.
Legătură sursă
Comentariu (0)