„Student” devine „subiect de studiu”, „mergerea la o întâlnire” devine „participarea la o conferință”: Vor deveni vietnamezii mai eleganți?

Odată, din întâmplare, în timp ce vizitam pagina de informații a unei universități locale, am dat peste expresii precum „date științifice ”, „lucrări științifice”, care erau de fapt doar introduceri despre lectori și articole academice.

În alte locuri, am văzut „cercetător” în loc de „cercetător”, „proiect de formare” în loc de „curriculum”.

Formalizarea limbajului pentru a „se da în spectacol”?

Acele moduri de a suna sună mai elegant și mai formale, dar mă fac și să mă opresc.

Poate că în vietnameza de astăzi nu este greu să recunoaștem o tendință: ne place să folosim cuvinte care sună „mai înalt”, „mai frumos”, chiar dacă sensul original rămâne același. „Articol” devine „lucrare științifică”, „cercetător” devine „cercetător”, „programa de învățământ” devine „proiect de formare”...

Aceste perechi de cuvinte nu sunt greșite. Dar dezvăluie ceva interesant și, de asemenea, merită reflectat: există o tendință de a formaliza limbajul ca modalitate de exprimare a statutului social și a cunoștințelor?

Totuși, înțeleg în continuare că există o diferență naturală între limbajul cotidian şi Limbajul academic, sau limbajul formal, există în orice limbă.

Fiecare domeniu are nevoie de propria terminologie pentru a exprima conceptele în mod corespunzător în contexte adecvate. Problema este însă că, atunci când limbajul tehnic este utilizat pe scară largă în afara contextului, acesta nu mai ajută la clarificarea sensului, ci estompează linia dintre cunoaștere și formă.

Lingviștii Edward Sapir și elevul său Benjamin Lee Whorf au emis teoria conform căreia limbajul nu numai că reflectă, ci și modelează modul în care vedem lumea . Cu alte cuvinte, nu doar vorbim în limbaj, ci și gândim în limbaj.

Dacă limba noastră vietnameză preferă să folosească expresii „elevante” și „solemne”, atunci asta reflectă Perspectiva unora: luxul, reputația și poziția sunt întotdeauna măsuri importante?

Îi numim pe cercetători „cercetători” în loc de „cercetători” nu doar pentru a-i respecta, ci și pentru a le face să sune potrivit. Așa cum preferăm să spunem „lucrare științifică” în loc de „articol”, „proiect de formare” în loc de „curriculum”.

Aceste cuvinte nu descriu pur și simplu o meserie, ci sugerează autoritate, statură și o anumită distanță între vorbitor și ascultător.

Acest mod de a vorbi nu schimbă doar cuvintele, ci schimbă și modul în care ne poziționăm. Este un mod de limbaj care reflectă cultura ierarhică, unde vietnamezii sunt încă obișnuiți să judece după aparențe, „sunând elegant” mai degrabă decât „spunând adevărul”.

Un raport ar fi mai apreciat dacă ar avea un titlu lung: „Propunere de soluții pentru îmbunătățirea capacității de studiu individual în contextul transformării digitale a învățământului superior vietnamez” , în loc de simplu „Cum să ajutăm studenții să învețe mai bine cu ajutorul tehnologiei” . Prima propoziție sună „științifică”, dar uneori ascunde sensul.

Academizarea și birocrația fac ca limba vietnameză să-și piardă naturalețea și să se distanțeze de cititori.

Limbajul academic și administrativ face ca limba vietnameză să-și piardă naturalețea și să se distanțeze de cititori.

Când „elev” devine „cursant” sau „mergerea la o întâlnire” devine „participarea la o conferință pentru a îndeplini sarcini cheie”, simțim că prăpastia dintre limbă și viață se adâncește.

Vietnameza, în loc să fie un instrument subtil de exprimare a gândului, a devenit un „costum de putere”, purtat pentru a părea mai serios și mai greu.

Însă, așa cum au avertizat Sapir și Whorf, limbajul modelează gândirea, iar dacă suntem obișnuiți să vorbim doar într-o limbă „superioară”, am putea începe să gândim ca și cum toate lucrurile simple ar fi inferioare. Atunci când limbajul este puternic, este probabil ca și gândirea să fie puternică.

Limba este o oglindă a culturii, dar și un instrument pentru a o schimba. Poate că este timpul să aruncăm o privire înapoi: ce este cu adevărat „elegant” în limba vietnameză?

Este elevat în modul de a vorbi sau în modul de a gândi? Un „articol” poate fi totuși o „lucrare științifică” dacă aduce o valoare reală, iar un „cercetător” merită totuși respect dacă lucrează cu spiritul unui „cercetător”.

În cele din urmă, limba nu trebuie „îmbunătățită” pentru a fi valoroasă. Trebuie doar să fie folosită la momentul potrivit, cu sensul potrivit și cu intenția corectă a vorbitorului. Atunci când vorbim simplu și sincer, limba sau cultura vietnameză vor fi înălțate în mod natural.

Dr. PHAM HOA HIEP

Sursă: https://tuoitre.vn/hoc-sinh-thanh-doi-tuong-hoc-di-hop-thanh-tham-du-hoi-nghi-tieng-viet-se-sang-hon-2025101615315289.htm