
Scenă de la a 13-a Conferință a Comitetului Central - Foto: GIA HAN
Cititorii pot descărca aici textul integral al proiectelor de documente care vor fi supuse celui de-al 14-lea Congres Național al Partidului .
Al 14-lea Congres Național al Partidului este un eveniment politic important, cu o semnificație decisivă pentru dezvoltarea viitoare a țării în noua eră.
Pe fondul unor schimbări globale rapide, profunde și imprevizibile și al implementării viguroase a unor politici strategice cruciale pe plan intern, documentele prezentate celui de-al XIV-lea Congres Național nu numai că rezumă evoluția ultimilor cinci ani și definesc obiectivele și sarcinile pentru următorii cinci ani, ci și conturează gândirea strategică, viziunea și orientarea de dezvoltare a țării până la mijlocul secolului XXI.
Proiectele de documente prezentate celui de-al 14-lea Congres Național, prin structura și conținutul lor inovatoare, reflectă spiritul de confruntare directă a adevărului, de evaluare obiectivă a situației și, pe această bază, de formulare a unui sistem de puncte de vedere directoare, obiective de dezvoltare națională, orientări și sarcini cheie și soluții inovatoare pentru o dezvoltare națională rapidă și durabilă, exprimând aspirația puternică a întregii națiuni de a se ridica în noua eră.
Acest raport este conceput pentru a evidenția aspecte noi și importante din proiectele de documente prezentate celui de-al 14-lea Congres Național al Partidului.
Acest lucru va ajuta cadrele, membrii de partid și poporul să studieze și să înțeleagă corect spiritul Proiectului de Document, contribuind eficient la discutarea și rafinarea documentelor, răspândind în același timp spiritul inovației, aspirația la dezvoltare și hotărârea de a construi o țară puternică, prosperă, civilizată și fericită, care avansează constant spre socialism.
Puncte noi privind tema și structura proiectului de document.
1. În ceea ce privește tema Congresului
Tema celui de-al 14-lea Congres Național al Partidului este: Sub steagul glorios al Partidului, lucrând împreună pentru a atinge cu succes obiectivele naționale de dezvoltare până în 2030; autonomie strategică, independență, încredere în sine și progres puternic în era dezvoltării naționale, pentru pace , independență, democrație, prosperitate, civilizație, fericire și avansarea constantă către socialism.
Stabilirea temei Congresului reflectă unitatea de gândire și acțiune, întărește credința, afirmă caracterul și înțelepciunea Partidului și puterea întregii națiuni, inspirând și mai mult aspirația de a construi și dezvolta o țară puternică și prosperă, stând umăr la umăr cu principalele puteri ale lumii în noua eră. Stabilirea temei Congresului se bazează pe mai multe criterii și cerințe cheie, după cum urmează:
(1) Tema Congresului trebuie să reflecte poziția și rolul celui de-al XIV-lea Congres al Partidului, care reprezintă un punct de cotitură și o piatră de hotar deosebit de importantă pe calea dezvoltării naționale.
Congresul are loc într-un moment în care întregul Partid, întregul popor și întreaga armată se străduiesc să implementeze cu succes obiectivele, politicile, directivele și sarcinile stabilite în Rezoluția celui de-al 13-lea Congres Național al Partidului; și este, de asemenea, legat de sumarul a 40 de ani de implementare a procesului de reformă.
Congresul este însărcinat cu revizuirea implementării Rezoluției celui de-al 13-lea Congres Național, evaluarea progresului general al procesului de reformă și stabilirea obiectivelor, direcțiilor și sarcinilor pentru următorii 5 și 10 ani, precum și a viziunii până în 2045.
Pe fondul unei situații globale și regionale în rapidă schimbare, complexe și imprevizibile; în care țara se confruntă cu numeroase avantaje și oportunități, intercalate cu dificultăți și provocări semnificative și cu multe probleme noi care necesită rezolvare, cadrele, membrii de partid și poporul își pun speranțele în cel de-al 14-lea Congres Național al Partidului Comunist din Vietnam pentru politici corecte și decisive care să propulseze țara înainte în noua eră.
(2) Tema Congresului trebuie să fie un mesaj care exprimă chemarea la acțiune, încurajarea, motivarea și orientarea întregului Partid, a întregului popor și a întregii armate pentru a continua să promoveze în mod cuprinzător, sincron și profund procesul de renovare, să profite de toate oportunitățile, să depășească cu hotărâre toate dificultățile și provocările, să fie strategic independenți, autosuficienți, încrezători și să avanseze cu forță în noua eră - era ascensiunii națiunii vietnameze; să atingă cu succes obiectivul dezvoltării naționale până în 2030, când Partidul nostru va împlini 100 de ani (1930 - 2030); și spre realizarea viziunii până în 2045, comemorând cea de-a 100-a aniversare a fondării Republicii Socialiste Vietnam (1945 - 2045).
(3) Tema Congresului trebuie să fie concisă, să exprime obiectivele generale, conținutul ideologic fundamental și să enunțeze clar cele mai importante elemente, inclusiv: conducerea Partidului; rolul Poporului și puterea întregii națiuni; munca de continuare a renovării și obiectivul dezvoltării naționale în noua eră; moștenirea și dezvoltarea temei din Congresele anterioare, în special al 13-lea Congres al Partidului.
2. În ceea ce privește structura Raportului Politic
Comparativ cu Congresele Partidului recente, o caracteristică nouă a acestui Raport Politic este integrarea conținutului din trei documente: Raportul Politic, Raportul Socio-Economic și Raportul privind Rezumatul Construcției Partidului. Această integrare reflectă spiritul de inovare continuă în redactarea documentelor, pornind de la noile realități ale țării, dezvoltarea înțelegerii teoretice și implementarea organizațională a Partidului, asigurând consecvența conținutului, concizie, claritate, memorabilitate și ușurință în implementare.
În ceea ce privește structura și prezentarea Raportului Politic, există o continuitate și o dezvoltare, în special:
- Raportul Politic al celui de-al XIV-lea Congres Național adoptă structura și prezentarea conținutului documentului pe teme, similar congreselor recente, cu 15 teme. Structura și denumirile temelor sunt aranjate, ajustate și completate pentru a se potrivi realităților practice și cerințelor de dezvoltare, reflectând cu acuratețe realitatea și definind clar obiectivele și sarcinile dezvoltării naționale pentru mandatul celui de-al XIV-lea Congres Național și viziunea pentru anul 2045. Acesta exprimă în mod clar mesaje revoluționare, orientate spre acțiune și extrem de fezabile; cuprinzător, dar clar concentrat pe prioritățile cheie.
O temă nouă, generală, a Raportului este accentul pus pe noi perspective, obiective, orientări, metode de dezvoltare, resurse și factori determinanți ai dezvoltării, inclusiv:
(1) Stabilirea unui nou model de creștere care să considere știința și tehnologia, inovația și transformarea digitală drept principala forță motrice; identificarea acestora ca fiind conținutul central al modelului național de dezvoltare; dezvoltarea economiei private ca cea mai importantă forță motrice a economiei; dezvoltarea resurselor umane de înaltă calitate și exploatarea eficientă a avantajelor integrării internaționale profunde.
(2) Afirmarea rolului cheie al construirii și rectificării Partidului; activitatea de prevenire și combatere a corupției, risipei, negativității, individualismului, intereselor de grup și declinului ideologiei politice, moralității și stilului de viață; consolidarea controlului puterii; îmbunătățirea conducerii, guvernării și capacității de luptă a Partidului; îmbunătățirea capacității de guvernare a dezvoltării naționale și funcționarea aparatului organizațional în sistemul politic, crearea unei baze pentru menținerea unității și solidarității în întregul Partid, în întregul popor și în întreaga armată, precum și asigurarea consensului, sincronicității și unității în planificarea și organizarea implementării strategiilor naționale de dezvoltare.
Cea mai notabilă noutate este structura Proiectului de Raport Politic al celui de-al XIV-lea Congres Național, prin faptul că, pentru prima dată, Programul de Acțiune pentru implementarea Rezoluției Comitetului Central al Partidului al XIV-lea este o componentă a Proiectului de Raport.
Programul de acțiune prezintă clar programe, planuri și proiecte specifice care urmează să fie implementate pe parcursul mandatului de cinci ani, atribuie responsabilități specifice comitetelor de partid la toate nivelurile, de la nivel central la nivel local, specifică progresul, resursele și condițiile necesare pentru implementare și servește drept bază pentru ca toate nivelurile și sectoarele să își îndeplinească funcțiile, sarcinile și competențele atribuite.
Această politică își propune să depășească situația în care, după Congresul Național, există o întârziere în concretizarea Rezoluției Congresului (de obicei, în prima jumătate a mandatului); să pună accentul pe acțiune, concretizarea și implementarea eficientă a Rezoluției celui de-al 14-lea Congres Național al Partidului chiar înainte de Congres; să revizuiască, să modifice și să elimine în mod proactiv blocajele, să depășească limitările, insuficiențele și contradicțiile; și să adere îndeaproape la obiective, principii directoare, orientări de dezvoltare, sarcini cheie și inovații strategice pentru a organiza implementarea imediat după Congres.

Secretarul general To Lam a prezidat o sesiune de lucru cu comisiile permanente ale subcomitetelor celui de-al 14-lea Congres al Partidului pe 25 septembrie - Foto: dangcongsan.vn
Câteva aspecte noi și importante din Proiectul de Raport Politic care va fi prezentat la cel de-al 14-lea Congres Național al Partidului.
1. Proiectul Raportului Politic al celui de-al 14-lea Congres Național marchează un salt înainte în gândirea despre dezvoltare prin rafinarea și actualizarea punctelor de vedere, obiectivelor, sarcinilor și deciziilor strategice inovatoare din rezoluțiile Biroului Politic emise de la sfârșitul anului 2024 până în prezent, rezoluții care servesc drept „pârghie” pentru implementare imediat înainte și după Congres.
Pe baza proiectelor de documente ale celui de-al 14-lea Congres Național, Biroul Politic a direcționat emiterea de noi rezoluții, care sunt decizii strategice importante care servesc drept bază, forță motrice și inovație pentru dezvoltarea rapidă și durabilă a țării în era progresului național. Aceste rezoluții au fost rafinate, actualizate și dezvoltate în continuare în proiectul Raportului Politic pentru:
(1) Instituționalizarea principiilor și politicilor directoare ale Partidului, îmbunătățirea sistemului juridic, construirea unei baze juridice și a unui cadru instituțional și crearea unui coridor transparent pentru toate deciziile.
(2) Continuarea promovării proactive și active a integrării internaționale profunde nu doar pentru a îmbunătăți relațiile externe, ci și pentru a mobiliza resursele globale, a proteja interesele naționale și a extinde piețele pentru inovare.
(3) Activarea strategiei inovatoare pentru dezvoltarea științei și tehnologiei, inovației și transformării digitale naționale este principala forță motrice, formând noi lanțuri valorice asociate cu inovarea, transformarea digitală, transformarea verde, transformarea energetică, transformarea structurală și calitatea resurselor umane, cu accent pe dezvoltarea inteligenței artificiale.
(4) Identificarea economiei private ca fiind cea mai importantă forță motrice a economiei, promovarea spiritului antreprenorial și a dezvoltării puternice a formelor economice private, exploatarea eficientă a capitalului, terenurilor și tehnologiei, creând un impuls multidimensional pentru o creștere dinamică, flexibilă și durabilă.
(5) Continuarea implementării politicii naționale de transformare energetică în direcția unui echilibru între sursele de energie tradiționale și cele regenerabile; implementarea rețelelor inteligente, asigurând securitatea energetică pentru a servi dezvoltarea în noul context.
(6) Concentrarea pe transformarea structurii și calității resurselor umane, cu accent pe dezvoltarea unui sistem național de învățământ modern, deschis și integrat, cu politici prioritare și specifice pentru inovarea puternică a sistemului național de învățământ; conectarea și promovarea cercetării și formării profesionale cu dezvoltarea piețelor muncii interne și internaționale pentru a forma resurse umane de înaltă calitate, în vederea îndeplinirii rapide a cerințelor celei de-a patra Revoluții Industriale.
(7) Implementarea politicii de asistență medicală universală și îmbunătățirea vieții și a fericirii oamenilor, concentrându-se pe asigurarea unei rețele solide de sănătate la nivel local, medicina preventivă proactivă și aplicarea tehnologiei digitale în managementul sănătății, astfel încât fiecare cetățean să se poată bucura de servicii de sănătate de înaltă calitate.
Conexiunea logică dintre cadrul instituțional și dinamica economică, tehnologia, guvernarea modernă și dezvoltarea umană a creat un ecosistem în rapidă dezvoltare și sustenabil, nu doar conturând foaia de parcurs, ci și mobilizând forțele combinate ale întregii societăți pentru a realiza aspirația de dezvoltare națională până în 2045.
2. Rezultatele implementării au fost evaluate în mod clar, au fost identificate lecțiile învățate privind organizarea implementării, iar slăbiciunea inerentă a multor termeni anteriori, și anume „organizarea implementării rămâne un punct slab”, a fost depășită.
Rezumatul mandatului acestui Congres a evidențiat în mod clar și cuprinzător rezultatele importante și remarcabile obținute, în special progresele strategice de la sfârșitul mandatului.
În special, reorganizarea aparatului administrativ și stabilirea unui model de administrație locală pe două niveluri au fost o decizie istorică și revoluționară, care a eficientizat structurile administrative, a clarificat responsabilitățile, a extins oportunitățile de dezvoltare și a sporit eficacitatea guvernării și administrării de la nivel provincial până la nivel local.
Procesul de implementare demonstrează în mod clar conducerea și îndrumarea corectă a Partidului, implicarea decisivă a întregului sistem politic, coroborată cu monitorizarea, inspecția și supravegherea regulate, ceea ce este de o importanță decisivă, în special necesitatea unei alocări clare a responsabilităților, sarcinilor, termenelor și rezultatelor așteptate, împreună cu un mecanism de monitorizare regulată.
Prin urmare, mentalitatea de „prioritizare a realizărilor superficiale” este respinsă, înlocuită de un spirit puternic concentrat pe rezultate substanțiale, „alergând” și „aliniindu-se” simultan pentru a respecta termenele limită și a obține eficacitate.
Lecția cheie învățată cu privire la implementare este: principiul „concentrării, transparenței și responsabilității” trebuie înțeles pe deplin încă din etapa de dezvoltare a proiectului; și trebuie utilizată o combinație flexibilă și abilă de acțiuni disciplinare și încurajare a creativității.
Mecanismul continuu de monitorizare și evaluare a contribuit la depășirea fundamentală a slăbiciunii inerente a faptului că „implementarea rămâne un punct slab”.
Aceste experiențe nu numai că întăresc încrederea în puternica capacitate de inovare a sistemului politic, dar pun și o bază solidă pentru noi evoluții în următorul mandat.
3. Completarea „Teoriei privind Linia de Renovare” ca parte constitutivă a fundamentului ideologic al Partidului.
Primul principiu călăuzitor din Proiectul de Raport Politic prevede: „Susținerea fermă, aplicarea și dezvoltarea creativă a marxismului-leninismului, a gândirii Ho Și Min și a teoriei liniei reformei”. Prin intermediul acestui principiu, pentru prima dată, Partidul nostru a identificat „teoria liniei reformei” ca parte constitutivă a fundamentului ideologic al Partidului.
Adăugarea „teoriei liniei de reformă” la fundamentul ideologic al Partidului este o dezvoltare semnificativă din punct de vedere istoric, demonstrând maturitatea Partidului în gândirea teoretică, capacitatea sa de a sintetiza experiența practică și capacitatea sa de autorenovare. Aceasta arată că Partidul nu este dogmatic sau rigid, ci știe întotdeauna cum să moștenească, să completeze și să dezvolte creativ, legând teoria de practică, îmbogățind comoara teoretică și ideologică a revoluției vietnameze.
Teoria liniei reformei reprezintă aplicarea și dezvoltarea creativă, concretizarea principiilor universale ale marxism-leninismului și gândirii Ho Și Min, în conformitate cu realitățile practice ale celor 40 de ani de reformă din Vietnam. Aceasta demonstrează unitatea dintre teorie și practică, dintre obiectivele independenței naționale și socialism și reprezintă o descoperire teoretică fundamentală a Partidului nostru în dezvoltarea unei economii de piață cu orientare socialistă și promovarea unei integrări internaționale profunde și ample.
Teoria liniei reformei cuprinde totalitatea punctelor de vedere, viziunilor și orientărilor pentru dezvoltarea națională și protejarea fermă a Patriei socialiste vietnameze; poporul este centrul și subiectul; urmărește cu neclintire obiectivele independenței naționale și socialismului; stabilește modelul socialismului vietnamez cu trei piloni fundamentali: o economie de piață orientată spre socialism; un stat socialist de drept al poporului, prin popor și pentru popor, sub conducerea Partidului Comunist din Vietnam; și democrația socialistă; construirea cu succes a unui Vietnam socialist pașnic, independent, democratic, prosper, civilizat și fericit. În consecință, teoria liniei reformei devine o parte integrantă a fundamentului ideologic, continuând să ghideze dezvoltarea țării în noua eră a națiunii.
Adăugarea „teoriei liniei de reformă” la fundamentul ideologic al Partidului demonstrează, de asemenea, vitalitatea marxism-leninismului și a gândirii Ho Și Min în noul context, afirmând rolul de conducere cuprinzător și perspicace al Partidului în urmărirea cu fermitate a căii socialiste, deschizând în același timp posibilități pentru o dezvoltare dinamică și creativă, în conformitate cu realitățile țării și tendințele vremii; aceasta servește drept lumină călăuzitoare, continuând să ne conducă spre realizarea cu succes a aspirațiilor, viziunii și orientărilor strategice, creând noi miracole de dezvoltare în era progresului național.
4. Adăugarea „protecției mediului” alături de dezvoltarea economică și socială ca sarcină „centrală”.
Al doilea principiu călăuzitor din Proiectul de Raport Politic prevede: „Dezvoltarea economică și socială și protecția mediului sunt centrale...”, astfel încât Comitetul Central a convenit în unanimitate să adauge „protecția mediului” alături de dezvoltarea economică și socială ca sarcină „centrală”.
Includerea „protecției mediului” alături de dezvoltarea economică și socială ca sarcină centrală în Proiectul de Document al celui de-al XIV-lea Congres Național marchează o evoluție profundă și solidă în înțelegerea dezvoltării durabile bazate pe trei piloni: economie, societate și mediu. Aceasta nu mai este o afirmare formală, ci un angajament strategic, plasând ecologia mediului ca reper în fiecare politică de dezvoltare.
În Platforma politică din 1991 și în Rezoluțiile Congreselor de partid ale celui de-al 7-lea, celui de-al 8-lea și celui de-al 13-lea, protecția mediului și dezvoltarea durabilă au fost menționate doar în principiu, în timp ce alocarea resurselor a rămas concentrată pe promovarea dezvoltării economice. Mediul a fost adesea văzut ca o consecință care trebuie abordată după dezvoltarea economică și nu a fost identificat ca o sarcină centrală în fiecare etapă sau în fiecare politică de dezvoltare.
Punctul fundamental nou aici este că protecția mediului a fost identificată ca un pilon pentru stabilirea unui nou model de creștere. Aceasta înseamnă să nu se sacrifice câștigurile pe termen scurt pentru a asigura beneficii pe termen lung pentru națiune și generațiile viitoare.
Pe scena internațională, Vietnamul s-a angajat să dezvolte o economie verde și să atingă neutralitatea emisiilor de carbon până în 2050, creând atât presiune, cât și noi oportunități pentru dezvoltarea rapidă și durabilă a țării.
Proiectul de document pentru cel de-al 14-lea Congres Național al Partidului Comunist din Vietnam demonstrează că Vietnamul nu numai că implementează acorduri, dar atrage și capital verde, credite de carbon și tehnologii curate prin tranziția energetică, dezvoltarea economiei circulare și promovarea științei și tehnologiei, inovării și transformării digitale. Aplicarea mecanismelor de stabilire a prețurilor costurilor de mediu, a „taxelor ecologice”, a creditelor de carbon și a unui cadru juridic robust vor crea un efect puternic de levier pentru investițiile verzi din partea întreprinderilor, asigurând în același timp o concurență loială între sectoarele economice; afirmând rolul de pionierat și responsabilitatea Vietnamului față de comunitatea globală.
La nivel instituțional, statul a îmbunătățit legile de mediu, a consolidat inspecțiile și a gestionat cu strictețe încălcările. Un mecanism puternic de descentralizare permite administrațiilor locale să exploateze proactiv resursele în mod sustenabil, combinat cu mobilizarea finanțării verzi prin obligațiuni, fonduri de protecție a mediului și parteneriate public-private.
Întreprinderile ecologice beneficiază de reduceri de taxe, credite preferențiale și transfer de tehnologie pentru a reduce costurile. Sistemele inteligente de monitorizare, big data și inteligența artificială vor sprijini prognoza riscurilor și optimizarea resurselor. Economia circulară promovează reciclarea, reduce emisiile și crește valoarea producției...
Cea mai mare provocare de depășit este eliminarea gândirii pe termen scurt, eliminarea barierelor psihologice și crearea terenului pentru acțiuni pe termen lung. Aceasta implică sublinierea rolului transformării digitale și al economiei circulare în protecția mediului, formarea resurselor umane verzi, promovarea cooperării dintre instituțiile de cercetare și întreprinderi și implementarea unei strategii solide de comunicare politică pentru a crește gradul de conștientizare a publicului.
Consensul social și un angajament politic puternic vor fi esențiale pentru a debloca o cale inovatoare pentru Vietnam în atingerea unei dezvoltări naționale rapide și durabile.
5. Adăugarea „afacerilor externe și integrării internaționale” alături de apărarea și securitatea națională ca sarcini „cheie și continue”.
Al doilea principiu călăuzitor din proiectul de raport politic prevede: „...consolidarea apărării și securității naționale și promovarea relațiilor externe și a integrării internaționale sunt cruciale și continue”.
Identificarea pentru prima dată de către Comitetul Central a „afacerilor externe și integrării internaționale” ca fiind la egalitate cu apărarea și securitatea națională, ca o sarcină crucială și continuă, a deschis un cadru strategic mai cuprinzător pentru apărarea națională, marcând o reînnoire a viziunii strategice a Partidului în contextul integrării profunde și al unei competiții geopolitice și economice globale din ce în ce mai acerbe.
De la Platforma Politică din 1991 până la cel de-al 13-lea Congres Național, afacerile externe au fost întotdeauna menționate ca una dintre sarcinile importante, dar nu au fost definite ca o sarcină cheie, regulată.
Acest proiect arată clar că politica externă este o sarcină pentru întregul sistem politic, nu doar pentru sectorul afacerilor externe, cu diplomația ca nucleu. Mai important, este vorba de combinarea forței naționale cu puterea vremii; resursele interne sunt decisive, în timp ce resursele externe sunt importante; și este o chestiune de parteneri și adversari...
Pe de altă parte, în timpul semestrului trecut, relațiile externe au fost un domeniu de mare succes pentru noi în contextul unei lumi în rapidă schimbare, complexe și imprevizibile.
Secretarul general To Lam a subliniat: „Deși pacea, cooperarea și dezvoltarea rămân tendințele dominante, situația globală evoluează rapid și complex, impactând mediul de securitate și dezvoltare al țării noastre în multiple moduri.”
În acest context, sarcinile de politică externă nu mai sunt temporare, ci trebuie să fie continue, monitorizând și coordonând politicile în funcție de fiecare nouă evoluție.
Stabilirea relațiilor externe și a integrării internaționale este o sarcină crucială și continuă, care permite consolidarea rolului Ministerului Afacerilor Externe, al agențiilor de afaceri externe și al sistemului de afaceri externe la nivel provincial. Mecanismul „celor trei piloni” Apărare Națională - Securitate - Afaceri Externe va promova cooperarea intersectorială, va consolida personalul specializat și va construi o echipă de experți în diplomație, economie, cultură, tehnologie și inginerie... pentru a valorifica proactiv oportunitățile și a răspunde prompt și eficient provocărilor.
Acest principiu călăuzitor formează baza pentru stabilirea unor abordări diplomatice precum „diplomația economică”, „diplomația culturală”, „diplomația apărării și securității” și „diplomația tehnologică” pentru a atrage capital, tehnologie și resurse internaționale și pentru a consolida puterea națională non-coercitivă.
Rețeaua diplomatică va fi digitalizată, utilizând volume mari de date pentru analiză, prognoză și extinderea relațiilor cu organizațiile multilaterale și blocurile economice, promovând totodată rolul localităților în stimularea exporturilor, atragerea investițiilor străine și promovarea imaginii naționale.
În concluzie, adăugarea politicii externe și a integrării internaționale la grupul de sarcini cheie și continue nu numai că schimbă modul de gândire, ci servește și ca o pârghie strategică, transformând politica externă și integrarea internațională într-un instrument central al securității naționale și al dezvoltării durabile. Această inovație confirmă hotărârea Vietnamului de a fi proactiv, flexibil și cuprinzător în aplicarea puterii soft și în consolidarea poziției sale pe arena internațională.
6. În ceea ce privește dezvoltarea și îmbunătățirea continuă, cuprinzătoare și sincronizată a instituțiilor pentru o dezvoltare națională rapidă și durabilă.
Politica de continuare a construirii și îmbunătățirii cuprinzătoare și sincrone a cadrului instituțional pentru o dezvoltare națională rapidă și durabilă, în care „instituțiile politice sunt esențiale, instituțiile economice sunt centrale, iar alte instituții sunt foarte importante”, reprezintă o continuare și o dezvoltare a reflecției privind reforma instituțională care a fost menționată în mai multe congrese recente ale partidului.
Cu toate acestea, principalele diferențe rezidă în trei aspecte: coerența generală, prioritizarea ierarhică și transparența, statul de drept și guvernarea eficientă, care stau la baza construirii unui ecosistem instituțional sustenabil și în rapidă dezvoltare pentru țară.
O instituție de dezvoltare este un ansamblu de reglementări, reguli, proceduri, agenții, documente juridice, mecanisme de aplicare a legii și o cultură de guvernanță care interacționează între ele pentru a crea un mediu operațional favorabil, fluid, sigur și eficient.
Spre deosebire de viziunea fragmentată a dimensiunilor, textelor sau legilor individuale, conceptul de dezvoltare instituțională pune accentul pe interconectarea, interdependența și efectele de propagare dintre diferiți piloni instituționali.
În primul rând, abordarea holistică se reflectă în opinia că îmbunătățirea instituțională nu înseamnă doar modificarea unor legi izolate, ci construirea unui sistem cuprinzător de piloni: politică, economie, drept, administrație, societate, știință și tehnologie, precum și instituții care garantează drepturile omului.
Considerarea instituțiilor politice ca fiind cruciale înseamnă sublinierea în special a consolidării rolului și capacității de conducere a Partidului, precum și a inovării metodelor sale organizatorice, a mecanismelor operaționale, a proceselor decizionale, a controlului puterii și a stabilității politice, pentru a crea condiții pentru reformarea altor instituții.
Aceasta nu este doar o soluție tehnică, ci o schimbare în gândirea conducerii Partidului către o abordare modernă, transparentă, adaptabilă, substanțială și extrem de eficientă.
În al doilea rând, considerarea instituțiilor economice ca fiind centrale reflectă o înțelegere profundă a faptului că calitatea creșterii, eficiența, valoarea adăugată și competitivitatea economiei depind direct de funcționarea mecanismelor pieței, a mecanismelor de mobilizare și alocare a resurselor, a unui mediu de afaceri sustenabil și a unor politici macroeconomice solide.
Faptul că este în centrul atenției nu înseamnă că alte instituții sunt neglijate; dimpotrivă, necesită o integrare strânsă între instituțiile economice și cele juridice, precum și mecanismele legate de gestionarea resurselor și securitatea socială pentru o dezvoltare rapidă și durabilă.
În al treilea rând, accentul pus pe „alte instituții ca fiind cruciale” indică faptul că inovarea instituțională în educație, sănătate, știință și tehnologie, protecția mediului și guvernanță în alte sectoare contribuie la determinarea forței, calității creșterii și competitivității pe termen lung.
Această abordare reprezintă un progres în comparație cu mentalitatea de dezvoltare izolaționistă, deoarece forțează rezolvarea blocajelor și constrângerilor instituționale dintr-o perspectivă interdisciplinară, în loc de intervenții localizate care pot duce cu ușurință la consecințe nedorite.
În al patrulea rând, politica de reformă instituțională este strâns legată de necesitatea unor acțiuni decisive: standardizarea proceselor, creșterea transparenței informațiilor, atribuirea clară a responsabilităților și stabilirea unor mecanisme de monitorizare și evaluare a rezultatelor.
Această descoperire constă, de asemenea, în promovarea științei și tehnologiei, a inovației și a transformării digitale în guvernare, creând un impuls pentru dezvoltare atât în sectorul public, cât și în cel privat.
În al cincilea rând, politica menționată anterior reprezintă o continuare și o consolidare a abordării inovatoare a reformei în ceea ce privește metodele de implementare, care depinde în mare măsură de capacitatea de a o instituționaliza în documente juridice, de a organiza implementarea, de a stabili mecanisme de control și de a obține consens social pentru a realiza cu succes obiectivul unei dezvoltări naționale rapide și durabile.
7. Stabilirea unui nou model de creștere, restructurarea economiei, accelerarea industrializării și modernizării și utilizarea științei și tehnologiei, inovației și transformării digitale ca principale forțe motrice pentru a atinge o rată medie anuală de creștere a produsului intern brut (PIB) de 10% sau mai mult pentru perioada 2026-2030.
Proiectul Raportului Politic al celui de-al 14-lea Congres Național a stabilit obiectivul „de a realiza o rată medie anuală de creștere a produsului intern brut (PIB) de 10% sau mai mult pentru perioada 2026-2030”. De asemenea, a precizat clar: „Stabilirea unui nou model de creștere, restructurarea economiei, promovarea industrializării și modernizării, cu știința și tehnologia, inovația și transformarea digitală ca principale forțe motrice”.
Stabilirea unui nou model de creștere pentru perioada 2026-2030, cu o țintă de 10% creștere anuală a PIB-ului, nu este doar o aspirație, ci și o provocare care trebuie transformată într-o oportunitate de dezvoltare.
Pentru a realiza o creștere de două cifre, motoarele de creștere - terenurile, resursele, forța de muncă, exporturile, piața internă, investițiile și productivitatea totală a factorilor (PTF) - trebuie mobilizate sincron în cadrul inovării, industrializării, modernizării și transformării digitale.
O evoluție nouă în comparație cu perioadele anterioare este că, pe baza fundamentului actual de dezvoltare, în special spre sfârșitul mandatului celui de-al 13-lea Congres al Partidului, țara are suficient spațiu pentru a proiecta rate de creștere de două cifre în următorul mandat.
Pentru a realiza acest lucru, trebuie îndeplinite următoarele cerințe:
În primul rând, raportul investiții/PIB trebuie să depășească 40%. Anterior, Vietnamul a menținut un nivel de investiții de aproximativ 30-35% din PIB, concentrat în principal pe factorii tradiționali. Noul model necesită creșterea amplorii investițiilor eficiente, extinderea canalelor de finanțare verde, a obligațiunilor tehnologice și a fondurilor de capital de risc pentru inovare.
Cu toate acestea, Raportul Incremental al Producției de Capital (ICOR) trebuie menținut la aproximativ 4,5 – ceea ce înseamnă că sunt necesare 4,5 unități de capital investițional pentru a genera 1 unitate de PIB suplimentar. Pentru a îmbunătăți eficiența investițiilor, este necesar să se restrângă selecția proiectelor, să se aplice automatizarea și digitalizarea proceselor de producție și să se implementeze un management de proiect strict...
Thứ hai, tăng trưởng lao động dự kiến đóng góp 0,7% mỗi năm do lực lượng lao động giảm chậm. Để đạt tốc độ GDP hai chữ số, năng suất lao động phải tăng 8,5%/năm. Đây là bước nhảy vọt so với mức 5 - 6% hiện nay.
Để hiện thực hóa, cần đào tạo kỹ sư số, chuyên gia R&D và cán bộ quản lý dự án công nghệ cao; đồng thời xây dựng cơ chế liên kết đào tạo viện - trường - doanh nghiệp để thu hẹp khoảng cách kỹ năng.
Thứ ba, năng suất nhân tố tổng hợp (TFP) phải đóng góp trên 5,6 điểm phần trăm trong cơ cấu tăng trưởng. TFP phản ánh hiệu quả sử dụng vốn và lao động cùng tác động của đổi mới sáng tạo.
Để nâng TFP, Việt Nam phải xây dựng hệ sinh thái khởi nghiệp sáng tạo, khuyến khích doanh nghiệp đầu tư R&D, tăng cường liên kết chuỗi giá trị toàn cầu và bảo hộ sở hữu trí tuệ.
Chuyển đổi số, trí tuệ nhân tạo, dữ liệu lớn và Internet vạn vật phải trở thành công cụ hằng ngày trong quản trị doanh nghiệp và quy hoạch phát triển.
Thứ tư, cơ cấu lại nền kinh tế tập trung vào công nghiệp nền tảng, công nghiệp lõi, chiến lược, công nghiệp xanh, nông nghiệp công nghệ cao, dịch vụ chất lượng và kinh tế số.
Mỗi ngành, mỗi dự án phải đạt chuẩn phát thải thấp và quản trị thông minh ngay từ bước thiết kế. Khung chính sách gồm ưu đãi thuế R&D, tín dụng ưu đãi, quỹ đầu tư mạo hiểm và cải cách hành chính để rút ngắn thời gian cấp phép chính là "chất xúc tác" cho mô hình tăng trưởng mới.
Tóm lại, mục tiêu tăng trưởng hai con số giai đoạn 2026 - 2030 sẽ khả thi nếu đầu tư đủ mạnh, lao động đủ năng suất và TFP đủ cao, khai thác có hiệu quả thị trường trong và ngoài nước.
Thành công phụ thuộc vào sự đồng bộ của chính sách, năng lực thể chế và quyết tâm đổi mới. Khi mô hình tăng trưởng mới vận hành thông suốt, Việt Nam không chỉ đạt tốc độ tăng trưởng hai con số mà còn tạo nền tảng bền vững cho giai đoạn phát triển tiếp theo.
8. Giải quyết đúng đắn mối quan hệ giữa Nhà nước - thị trường - xã hội, khẳng định vai trò quyết định của thị trường trong huy động và phân bổ các nguồn lực phát triển
Dự thảo Báo cáo chính trị Đại hội XIV nhấn mạnh việc định hình mối quan hệ hữu cơ giữa Nhà nước - thị trường - xã hội, đồng thời khẳng định vai trò quyết định của thị trường trong huy động và phân bổ các nguồn lực cho phát triển.
Đây không chỉ là yêu cầu mang tính lý luận mà còn là đòi hỏi thực tiễn cấp bách trong tiến trình hoàn thiện nền kinh tế thị trường định hướng xã hội chủ nghĩa dưới sự lãnh đạo của Đảng.
Sự phối hợp hiệu quả giữa ba chủ thể Nhà nước, thị trường và xã hội sẽ nâng cao tính minh bạch, khách quan và khả năng kiểm soát rủi ro, góp phần tối ưu hóa kết quả phân bổ nguồn lực chung của nền kinh tế.
Thị trường có chức năng xác định giá cả, huy động và phân bổ các nguồn lực theo tín hiệu cung - cầu tự nhiên. Nhờ cơ chế cạnh tranh, thông tin trở nên minh bạch hơn, động lực khởi nghiệp được khơi dậy mạnh mẽ; từ đó nguồn lực xã hội tập trung vào những ngành, lĩnh vực có hiệu suất và hiệu quả cao.
Khẳng định vai trò quyết định của thị trường đồng nghĩa với việc bảo đảm quyền tự chủ, tự chịu trách nhiệm của các chủ thể kinh tế, đồng thời giảm thiểu sự can thiệp hành chính trực tiếp vào cơ chế vận hành tự nhiên của giá cả, của thị trường, của lợi ích và rủi ro.
Nhà nước giữ vai trò kiến tạo và điều tiết hệ thống thể chế, cơ chế, chính sách, chiến lược, quy hoạch, kế hoạch phát triển phù hợp với nguyên tắc và thực tiễn thị trường.
Bảo đảm công tác xây dựng pháp luật, ban hành quy định cạnh tranh lành mạnh, kiểm soát độc quyền, bảo vệ quyền lợi người tiêu dùng và cân bằng lợi ích giữa các nhóm xã hội phải được tiến hành thường xuyên, đồng bộ.
Sự chủ động của Nhà nước không chỉ thể hiện ở việc ban hành chính sách đúng hướng mà còn ở khâu giám sát, đánh giá, sửa đổi kịp thời để khung khổ pháp lý luôn bám sát diễn biến của thị trường và đòi hỏi phát triển của xã hội.
Xã hội giữ vai trò giám sát, phản biện và hiến kế thông qua các tổ chức chính trị - xã hội, hiệp hội ngành nghề, đội ngũ trí thức và truyền thông.
Thông qua phản ánh trung thực nguyện vọng của Nhân dân, của doanh nghiệp và các tầng lớp xã hội, Nhà nước có cơ sở điều chỉnh chính sách, xác lập các ưu tiên phát triển và tăng cường minh bạch.
Vai trò giám sát của xã hội không chỉ bảo đảm việc thực thi chính sách, kế hoạch một cách công bằng, hiệu quả mà còn thúc đẩy tinh thần trách nhiệm, tính sáng tạo và tính liên kết giữa các chủ thể kinh tế - xã hội.
Trải qua 40 năm đổi mới, những thành tựu toàn diện trên các lĩnh vực kinh tế, văn hóa và xã hội đã khẳng định tính đúng đắn của đường lối đổi mới.
Thể chế kinh tế thị trường định hướng xã hội chủ nghĩa có sự quản lý của Nhà nước đã được hình thành, vận hành và hoàn thiện qua từng giai đoạn phát triển.
Việc bổ sung quan điểm về "giải quyết đúng đắn mối quan hệ giữa Nhà nước - thị trường - xã hội" trong Dự thảo Văn kiện Đại hội XIV đánh dấu bước chuyển mới, mở ra kỷ nguyên quản trị kinh tế dựa trên nền tảng thị trường minh bạch, hiệu quả, gắn kết chặt chẽ với trách nhiệm xã hội và định hướng phát triển bền vững.
9. Kinh tế tư nhân là một động lực quan trọng nhất của nền kinh tế
Dự thảo Báo cáo chính trị Đại hội XIV khẳng định: Phát huy đầy đủ chức năng, vai trò của các khu vực kinh tế. Phát triển kinh tế nhà nước hiệu quả, thực sự giữ vững vai trò chủ đạo trong việc bảo đảm các cân đối lớn, định hướng chiến lược, dẫn dắt và định hướng chiến lược; phát triển kinh tế tư nhân là một động lực quan trọng nhất của nền kinh tế; kinh tế hợp tác, kinh tế tập thể, kinh tế có vốn đầu tư nước ngoài và các loại hình kinh tế khác giữ vai trò quan trọng.
Như vậy, Dự thảo Văn kiện Đại hội Đảng lần thứ XIV khẳng định phát triển kinh tế tư nhân là một động lực quan trọng nhất của nền kinh tế là một điểm mới rất quan trọng.
Đồng thời, Dự thảo nhấn mạnh tầm quan trọng của việc phát huy đầy đủ chức năng và vai trò của từng khu vực kinh tế, nhằm tạo nên bức tranh phát triển toàn diện, bền vững cho nền kinh tế thị trường định hướng xã hội chủ nghĩa ở Việt Nam.
Sự phân công, phối hợp và bổ trợ giữa kinh tế nhà nước, kinh tế tư nhân, kinh tế hợp tác, kinh tế tập thể, kinh tế có vốn đầu tư nước ngoài và các loại hình kinh tế khác phải được tổ chức chặt chẽ, khoa học và linh hoạt để khai thác tối đa tiềm năng, thế mạnh riêng của mỗi thành phần kinh tế.
Ở nước ta, chủ trương đường lối về vị trí, vai trò của kinh tế tư nhân đã có chuyển biến lớn. (1) Đại hội VI "coi nền kinh tế có cơ cấu nhiều thành phần là một đặc trưng của thời kỳ quá độ".
(2) Đại hội XII, Đảng ta đánh giá kinh tế tư nhân là một trong các động lực quan trọng của nền kinh tế.
(3) Hội nghị Trung ương 5 khóa XII ban hành Nghị quyết số 10-NQ/TW, ngày 3-6-2017, khẳng định kinh tế tư nhân trở thành một động lực quan trọng của nền kinh tế thị trường định hướng xã hội chủ nghĩa.
(4) Ngày 4-5-2025, Nghị quyết số 68 của Bộ Chính trị về phát triển kinh tế tư nhân khẳng định: "…kinh tế tư nhân là một động lực quan trọng nhất của nền kinh tế quốc gia…".
Việc đặt kinh tế tư nhân là một động lực quan trọng nhất của nền kinh tế là tiếp cận có tầm chiến lược trong bối cảnh hội nhập sâu rộng và cạnh tranh toàn cầu ngày càng khốc liệt.
Sự phát triển nhanh chóng của các doanh nghiệp tư nhân đã chứng minh khả năng thích ứng nhanh, sáng tạo mạnh mẽ và linh hoạt trước biến động thị trường, trở thành nơi thu hút chủ yếu lao động xã hội, nguồn cung cấp đa dạng hàng hóa, dịch vụ và giải pháp công nghệ.
Tuy còn một số hạn chế, tồn tại, kinh tế tư nhân có khả năng huy động nguồn lực đa dạng từ trong nước và quốc tế, nhất là khi Nhà nước hoàn thiện cơ chế tín dụng, chính sách thuế, đất đai, tạo điều kiện bình đẳng cho mọi doanh nghiệp.
Quyền tự chủ trong phân bổ vốn, nhân lực và công nghệ giúp doanh nghiệp tư nhân tăng tốc đầu tư, mở rộng quy mô và nâng cao hiệu suất. Từ đó, khu vực này đóng góp lớn vào tốc độ tăng trưởng GDP, đồng thời tạo lập môi trường cạnh tranh lành mạnh, khuyến khích đổi mới sáng tạo.
Kinh tế tư nhân có khả năng sử dụng hiệu quả các nguồn lực, đóng góp lớn vào tăng trưởng và tạo việc làm, thúc đẩy sáng tạo và nâng cao phúc lợi xã hội.
Điều này phù hợp với lý luận của chủ nghĩa Mác - Lênin khi coi kinh tế thị trường là sản phẩm của văn minh nhân loại và kinh tế tư nhân trong chủ nghĩa xã hội là một bộ phận cấu thành của nền kinh tế.
Đồng thời, để kinh tế tư nhân trở thành một động lực quan trọng nhất của nền kinh tế nhà nước cần tiếp tục hoàn thiện cơ chế pháp lý, giảm thiểu rào cản hành chính và bảo vệ quyền tài sản, quyền sở hữu, quyền tự do kinh doanh và cạnh tranh thị trường, quyền sở hữu trí tuệ, đồng thời phát triển hệ thống các loại hình thị trường đa dạng và linh hoạt.
Sự phát triển mạnh mẽ của khu vực kinh tế tư nhân không chỉ mang lại lợi ích kinh tế, mà còn là trụ cột để xây dựng nền kinh tế thị trường định hướng xã hội chủ nghĩa, nâng cao vai trò chủ động của Việt Nam trong cục diện chính trị thế giới, nền kinh tế quốc tế và nền văn minh toàn cầu.
10. Văn hóa, con người là nền tảng, nguồn lực, sức mạnh nội sinh và là động lực to lớn, hệ điều tiết sự phát triển xã hội bền vững
Đây là luận điểm rất cơ bản trong Dự thảo Văn kiện Đại hội XIV, thể hiện sinh động nhận thức mới của Đảng về vai trò của văn hóa, con người trong xây dựng, phát triển đất nước và bảo vệ Tổ quốc Việt Nam xã hội chủ nghĩa.
Cơ sở để xác định văn hóa, con người là nền tảng, nguồn lực, sức mạnh nội sinh, động lực to lớn, hệ điều tiết sự phát triển xã hội bền vững, bao gồm:
Thứ nhất, vị trí, vai trò của văn hóa trong định hình tư duy, hành vi và các giá trị cốt lõi của phát triển con người.
Văn hóa kết tinh sức mạnh của dân tộc, là hệ giá trị, chuẩn mực xã hội, là nơi lưu giữ tri thức, kinh nghiệm và những giá trị truyền thống qua nhiều thế hệ. Những giá trị này định hình cách con người tư duy, hành động, tương tác và giải quyết vấn đề.
Văn hóa là nguồn lực nội sinh của sự phát triển, là động lực thúc đẩy sự phát triển từ nội tại. Những đặc trưng văn hóa như tinh thần hiếu học, cần cù, vượt khó, sáng tạo, đổi mới sẽ trực tiếp đóng góp vào sự phát triển kinh tế và xã hội.
Thứ hai, thực tiễn lịch sử đương đại đã chứng minh rõ ràng vai trò nền tảng của văn hóa trong sự phát triển của các quốc gia. Văn hóa trở thành nguồn lực tinh thần mạnh mẽ, giúp cộng đồng vượt qua mọi khó khăn, thử thách, xây dựng sự đoàn kết cộng đồng và xã hội.
Văn hóa là động lực, nguồn lực trực tiếp cho tăng trưởng kinh tế, là sức mạnh mềm có vai trò khai mở các khả năng giao lưu, kết nối, thúc đẩy sự phát triển kinh tế, hội nhập quốc tế.
Văn hóa là hệ điều tiết các mối quan hệ xã hội. Văn hóa định hướng sự phát triển bền vững. Văn hóa là sức mạnh mềm quốc gia.
Thứ ba, thực tiễn qua 40 năm đổi mới đã chứng minh nổi bật về phát huy nguồn lực văn hóa, con người trong phát triển kinh tế, xã hội, môi trường, quốc phòng, an ninh, đối ngoại…, đặc biệt trong nhiệm kỳ Đại hội XIII.
Thứ tư, từ tổng kết thực tiễn và lý luận qua 40 năm đổi mới cho thấy, văn hóa khơi dậy lòng yêu nước, ý chí tự lực, tự cường và khát vọng vươn lên của con người Việt Nam.
Việc giữ gìn và phát huy bản sắc văn hóa dân tộc là cực kỳ quan trọng để khẳng định bản sắc, chống xâm lăng văn hóa, đồng thời tạo ra sự khác biệt và lợi thế cạnh tranh cho đất nước.
11. Xây dựng nền giáo dục quốc dân hiện đại, ngang tầm khu vực và thế giới
Dự thảo Báo cáo chính trị Đại hội XIV đề ra chủ trương xây dựng nền giáo dục quốc dân hiện đại ngang tầm khu vực và thế giới là một yêu cầu mới, cấp thiết để phát triển đất nước, nâng cao năng lực cạnh tranh, phát triển nguồn nhân lực chất lượng cao, thúc đẩy đổi mới sáng tạo, bảo đảm phát triển nhanh, bền vững đất nước.
Cơ sở để xây dựng nền giáo dục quốc dân hiện đại, ngang tầm khu vực và thế giới, bao gồm:
Thứ nhất, yêu cầu phát triển của đất nước trong kỷ nguyên mới (xác lập mô hình tăng trưởng mới, nâng cao chất lượng tăng trưởng, đẩy mạnh công nghiệp hoá, hiện đại hoá, hội nhập quốc tế, yêu cầu phát triển nhanh và bền vững đất nước), đòi hỏi dứt khoát phải có nguồn lực con người mới - nguồn nhân lực chất lượng cao.
Một nền giáo dục mở, hiện đại, hội nhập sẽ là bệ phóng để đào tạo ra những thế hệ công dân có tri thức, kỹ năng và phẩm chất đáp ứng yêu cầu phát triển mới của đất nước và bảo vệ Tổ quốc.
Thứ hai, từ thực trạng của nền giáo dục Việt Nam hiện nay, yêu cầu cấp thiết phải khắc phục ngay các yếu kém, lạc hậu, bất cập của nền giáo dục nước ta, một nền giáo dục không dựa trên chuẩn đầu ra, thiếu tính mở và khó bắt kịp với xu hướng chung của thế giới.
Thứ ba, xuất phát từ yêu cầu của đẩy mạnh hội nhập quốc tế và toàn cầu hoá; sự phát triển nhanh chóng của khoa học - công nghệ và Cách mạng công nghiệp lần thứ tư; xu thế đổi mới, cải cách, phát triển giáo dục trên thế giới, quá trình hợp tác - hội nhập - cạnh tranh quốc tế về giáo dục.
Một nền giáo dục hiện đại sẽ tạo ra lợi thế cạnh tranh cho Việt Nam. Các chương trình học tập tiên tiến, phương pháp giảng dạy đổi mới sẽ giúp học sinh, sinh viên Việt Nam đủ khả năng làm việc trong môi trường quốc tế, thu hút đầu tư và nguồn lực bên ngoài, thúc đẩy hợp tác về khoa học, công nghệ.
Thứ tư, kế thừa các luận điểm cách mạng, khoa học của chủ nghĩa Mác - Lênin và tư tưởng Hồ Chí Minh về giáo dục; các lý thuyết hiện đại về phát triển bền vững; lý luận về kinh tế tri thức và xã hội học tập; lý luận về đổi mới sáng tạo và phát triển năng lực; chia sẻ kinh nghiệm quốc tế về phát triển giáo dục và theo đó, một hệ thống giáo dục hiện đại ngang tầm khu vực và quốc tế sẽ cung cấp nguồn nhân lực chất lượng cao, thúc đẩy sự phát triển của các ngành công nghệ cao, nâng cao năng suất lao động, tạo ra giá trị gia tăng và sức cạnh tranh cho nền kinh tế.
Thứ năm, tiếp thu tinh hoa của các quốc gia có nền giáo dục hiện đại thường tập trung vào các yếu tố, như: Công bằng, sáng tạo và phát triển toàn diện.
Ví dụ, Phần Lan nổi tiếng với hệ thống giáo dục không áp lực thi cử, chú trọng vào sự bình đẳng và phát triển cá nhân. Nhật Bản đề cao đạo đức, tính tự lập và kỷ luật, giúp học sinh hình thành nhân cách.
Các nước như Hoa Kỳ, Anh, Đức, Canada có nền giáo dục tiên tiến với sự đầu tư mạnh vào nghiên cứu, công nghệ và phương pháp giảng dạy hiện đại. Những quốc gia này thường có chương trình học linh hoạt, khuyến khích tư duy phản biện và sáng tạo.
12. Đột phá phát triển khoa học, công nghệ, đổi mới sáng tạo và chuyển đổi số quốc gia
Đột phá phát triển khoa học, công nghệ, đổi mới sáng tạo và chuyển đổi số quốc gia là chủ trương mới, quan trọng trong Dự thảo Báo cáo chính trị Đại hội XIV của Đảng, nhằm tận dụng tối đa những động lực phát triển không có trần giới hạn.
Việc xác định ưu tiên này xuất phát từ tầm nhìn chiến lược đáp ứng yêu cầu của Cuộc cách mạng công nghiệp lần thứ tư, khi công nghệ số và đổi mới sáng tạo trở thành yếu tố quyết định tốc độ và chất lượng phát triển kinh tế - xã hội của các quốc gia. Đảng khẳng định, chỉ có đột phá mạnh mẽ trong những lĩnh vực này mới giúp Việt Nam bứt phá khỏi giới hạn tăng trưởng truyền thống.
Các lý thuyết phát triển hiện đại như lý thuyết tăng trưởng kinh tế dựa trên đổi mới sáng tạo, lý thuyết xã hội thông tin và nền kinh tế tri thức đều chỉ ra vai trò cốt lõi của khoa học công nghệ và chuyển đổi số trong kích hoạt chuỗi giá trị mới.
Tăng trưởng dựa trên đổi mới, tri thức và công nghệ sẽ tạo ra nguồn lực sản xuất vô tận khi nhanh chóng lan tỏa trong nền kinh tế. Trong khi đó, khái niệm xã hội thông tin và nền kinh tế tri thức nhấn mạnh yếu tố dữ liệu, thông tin và năng lực phân tích số để nâng cao năng suất và hiệu quả sử dụng nguồn lực.
Mô hình nền kinh tế số kết hợp giữa hạ tầng số, nền tảng dữ liệu và hệ sinh thái khởi nghiệp tạo sự phát triển mạnh mẽ cho quá trình đổi mới sáng tạo.
Việt Nam là quốc gia đi sau nhưng đang nắm bắt cơ hội để gia nhập hàng ngũ các nền kinh tế số phát triển. Bộ Chính trị khóa XII ban hành Nghị quyết số 52-NQ/TW với tiêu đề "Một số chủ trương, chính sách chủ động tham gia Cuộc cách mạng công nghiệp lần thứ tư".
Xác định rõ nhiệm vụ xây dựng hạ tầng số, phát triển nguồn nhân lực chất lượng cao, hoàn thiện khung pháp lý cho công nghiệp 4.0. Đề cao vai trò của dữ liệu, trí tuệ nhân tạo, Internet vạn vật, chế tạo thông minh và kết nối chuỗi giá trị toàn cầu.
Yêu cầu liên kết chặt chẽ giữa doanh nghiệp, viện nghiên cứu, trường đại học và cơ quan quản lý để thúc đẩy ứng dụng công nghệ mới, nâng cao năng suất và chất lượng sản phẩm. Đề ra cơ chế ưu đãi đầu tư R&D, bảo hộ sở hữu trí tuệ và bảo đảm an toàn, an ninh mạng.
Bộ Chính trị khóa XIII ban hành Nghị quyết số 57-NQ/TW về "Đột phá phát triển khoa học, công nghệ, đổi mới sáng tạo và chuyển đổi số quốc gia".
Nhấn mạnh khoa học công nghệ và đổi mới sáng tạo là động lực không có trần giới hạn cho tăng trưởng. Chính phủ đang rà soát, nâng mức đầu tư công cho R&D, ưu tiên công nghệ lõi như AI, Big Data, IoT, sinh học phân tử.
Xây dựng hệ sinh thái kết nối mạnh mẽ giữa khởi nghiệp sáng tạo, phát triển doanh nghiệp công nghệ cao, quỹ đầu tư mạo hiểm và trung tâm đổi mới sáng tạo. Hoàn thiện thể chế bảo hộ quyền sở hữu trí tuệ, cơ chế chia sẻ dữ liệu, cơ chế đánh giá, nghiệm thu sản phẩm khoa học công nghệ.
Đề xuất lộ trình chuyển đổi số toàn bộ cơ quan Nhà nước, doanh nghiệp và xã hội trọng tâm từ năm 2025 - 2030, hướng tới Chính phủ số, kinh tế số và xã hội số.
Chính phủ, các cấp, các ngành từ Trung ương đến cơ sở đã và đang triển khai quyết liệt Đề án Chuyển đổi số quốc gia, thúc đẩy đổi mới sáng tạo và đầu tư xây dựng hạ tầng công nghệ, hướng tới mục tiêu đưa Việt Nam thành quốc gia số vào năm 2030.
Tập trung đổi mới cơ chế đầu tư cho nghiên cứu và phát triển, ưu tiên nguồn lực cho các lĩnh vực công nghệ tiên tiến, như: Trí tuệ nhân tạo, dữ liệu lớn, Internet vạn vật và công nghệ sinh học. Đẩy mạnh hình thành các trung tâm sáng tạo, nâng cao khả năng kết nối giữa doanh nghiệp, viện nghiên cứu và cơ sở đào tạo, đồng thời hoàn thiện khung pháp luật bảo hộ quyền sở hữu trí tuệ.
Cơ chế khuyến khích hợp tác công - tư, liên kết quốc tế và đa dạng hóa nguồn vốn đầu tư giúp tạo lập môi trường năng động cho hoạt động nghiên cứu và chuyển giao công nghệ. Bảo đảm an toàn, an ninh mạng được xem là yếu tố nền tảng để chuyển đổi số thành công và bảo vệ lợi ích quốc gia trên không gian số.
Kết quả của đột phá khoa học, công nghệ, đổi mới sáng tạo và chuyển đổi số thể hiện qua việc tăng năng suất lao động, giảm chi phí sản xuất và rút ngắn thời gian đưa sản phẩm ra thị trường.
Việt Nam có thể gia tăng chỉ số GDP thêm 1 - 1,5 điểm phần trăm mỗi năm nhờ áp dụng hiệu quả khoa học công nghệ và chuyển đổi số. Đồng thời, năng lực cạnh tranh của doanh nghiệp Việt Nam trên trường quốc tế được củng cố thông qua việc nâng cao chất lượng sản phẩm, dịch vụ và khả năng tự chủ trong chuỗi cung ứng.
Những sản phẩm, dịch vụ mới định hình từ công nghệ cao và giải pháp số không chỉ đáp ứng nhu cầu trong nước mà còn tạo sức hút trên thị trường toàn cầu. Việc tham gia sâu vào chuỗi sản xuất quốc tế giúp doanh nghiệp Việt Nam học hỏi công nghệ, nâng cao tiêu chuẩn quản trị và mở rộng mạng lưới đối tác. Từ đó, vị thế của Việt Nam được nâng cao, trở thành mắt xích quan trọng trong mạng lưới sản xuất và giá trị toàn cầu.
13. Đẩy mạnh đột phá phát triển công nghiệp quốc phòng, an ninh tự chủ, tự lực, tự cường, lưỡng dụng, hiện đại nhằm bảo vệ vững chắc Tổ quốc trước mọi tình huống, nhất là chiến tranh công nghệ cao
Lần đầu tiên Dự thảo Báo cáo chính trị Đại hội XIV khẳng định phải "đột phá phát triển" thay vì chỉ "phát triển" hoặc "xây dựng" như trong các nghị quyết của Đảng trước đây về phát triển công nghiệp quốc phòng, an ninh. Điều này cho thấy quyết tâm chính trị rất cao, nhằm tạo bước nhảy vọt về phát triển công nghiệp quốc phòng, an ninh.
Cùng với việc tiếp tục khẳng định tính "lưỡng dụng, hiện đại", Dự thảo Báo cáo chính trị trình Đại hội XIV bổ sung thêm các thành tố "tự chủ, tự lực, tự cường" trong phát triển công nghiệp quốc phòng, an ninh.
Mặc dù chủ trương "tự lực, tự cường" trong phát triển công nghiệp quốc phòng, an ninh đã xuất hiện trong các văn kiện, Nghị quyết của Đảng trong thời kỳ đổi mới, nhưng Văn kiện Đại hội XIII cũng mới chỉ dừng ở phát triển công nghiệp quốc phòng, an ninh theo hướng "lưỡng dụng, hiện đại"; tiếp đó, Luật Công nghiệp quốc phòng, an ninh và động viên công nghiệp (tháng 6-2024) đã xác định "Tự lực, tự cường, lưỡng dụng, hiện đại, chủ động hội nhập quốc tế, trong đó nội lực là yếu tố quyết định".
Do đó, việc bổ sung đầy đủ 5 thành tố "tự chủ, tự lực, tự cường, lưỡng dụng, hiện đại" này nhằm: (1) Phát huy nội lực, tự lực, tiến tới tự chủ chiến lược trong suốt quá trình từ nghiên cứu đến sản xuất và phát triển.
(2) Khai thác tối đa tính lưỡng dụng của sản phẩm, giảm chi phí và nâng cao giá trị sử dụng. (3) Không ngừng đổi mới, ứng dụng công nghệ cao, công nghệ mới, bảo đảm chất lượng sản phẩm ngày càng cao, đáp ứng yêu cầu bảo vệ vững chắc Tổ quốc trước mọi tình huống, nhất là chiến tranh công nghệ cao.
14. Phát triển đối ngoại trong kỷ nguyên mới, tương xứng với tầm vóc lịch sử, văn hóa và vị thế của đất nước
Dự thảo Báo cáo Chính trị trình Đại hội XIV của Đảng đặt ra yêu cầu "phát triển đối ngoại trong kỷ nguyên mới, tương xứng với tầm vóc lịch sử, văn hóa và vị thế của đất nước" không chỉ là sự tiếp nối các quan điểm, chủ trương trước đây, mà còn thể hiện bước phát triển mới về tư duy, mục tiêu và cách tiếp cận đối ngoại.
Tư duy mới xác định đối ngoại không chỉ "chủ động, tích cực" như các Đại hội trước, mà còn nhấn mạnh yêu cầu phát triển "tương xứng với tầm vóc lịch sử, văn hóa và vị thế đất nước":
(1) Đối ngoại không chỉ là công cụ bảo vệ chế độ hay tìm kiếm hợp tác kinh tế, mà còn là phương thức thể hiện bản lĩnh, bản sắc và tầm vóc Việt Nam trên trường quốc tế.
(2) Nhấn mạnh yếu tố văn hóa, lịch sử gắn với lan tỏa "sức mạnh mềm", giá trị văn minh Việt Nam, tạo sự tôn trọng, tin cậy và tầm ảnh hưởng trong cộng đồng quốc tế.
(3) Tầm nhìn này sâu rộng hơn cách tiếp cận thuần túy không chỉ vì "hòa bình, hợp tác, phát triển" như trước đây.
Đặt ra mục tiêu cao hơn vì vị thế của Việt Nam hiện nay đã khác. Đối ngoại trong kỷ nguyên mới phải:
(1) Tạo dựng cục diện, môi trường thuận lợi cho đất nước bước vào kỷ nguyên vươn mình. (2) Đóng vai trò kiến tạo, động lực, mở ra các cơ hội mới cho đất nước phát triển. (3) Nâng cao vị thế, uy tín của đất nước trong nền chính trị thế giới, kinh tế toàn cầu và văn minh nhân loại. Với thế và lực mới, Việt Nam chủ động tham gia đóng góp tích cực duy trì hòa bình, ổn định trong khu vực và trên thế giới.
Gắn chặt đối ngoại với phát triển đất nước. Lần đầu tiên nêu rõ yêu cầu đối ngoại phải tương xứng với tầm vóc phát triển đất nước, nghĩa là đối ngoại không chỉ hỗ trợ kinh tế mà còn đi tiên phong trong các lĩnh vực công nghệ, tri thức, văn hóa.
Chủ động xây dựng nền ngoại giao toàn diện, hiện đại với 3 trụ cột (Đối ngoại đảng, ngoại giao nhà nước, đối ngoại nhân dân), vận hành như một "hệ sinh thái đối ngoại" thống nhất, đồng bộ. Kết nối chặt chẽ ngoại giao chính trị, kinh tế, văn hóa, quốc phòng, an ninh, khoa học, công nghệ, chuyển đổi số.
So với các Văn kiện Đại hội thời kỳ đổi mới, Dự thảo Báo cáo Chính trị trình Đại hội XIV yêu cầu cao hơn đối với công tác đối ngoại: Không chỉ "nâng tầm" mà phải "tương xứng với tầm vóc"; "không chỉ hội nhập sâu" mà còn "phát huy sức mạnh văn hóa, lịch sử, giá trị Việt Nam" để tăng ảnh hưởng quốc tế; không chỉ là đối ngoại "vì Việt Nam" mà còn "đóng góp cho hòa bình, phát triển chung của nhân loại".
15. Về tinh gọn tổ chức bộ máy của hệ thống chính trị; đẩy mạnh phân cấp, phân quyền, bảo đảm sự quản lý thống nhất của Trung ương, phát huy vai trò chủ động của địa phương
Việc tiến hành cuộc cách mạng tinh gọn tổ chức bộ máy của hệ thống chính trị, đồng thời đẩy mạnh phân cấp, phân quyền nhưng vẫn bảo đảm sự quản lý thống nhất của Trung ương và phát huy vai trò chủ động của địa phương chính là tư duy mới, tầm nhìn và là bước đột phá chiến lược để xây dựng tổ chức bộ máy của hệ thống chính trị tinh gọn, mạnh, hiệu năng, hiệu lực, hiệu quả; tạo động lực phát triển kinh tế - xã hội nhanh, bền vững.
Đây không chỉ là yêu cầu cấp bách của công cuộc tiếp tục đổi mới, mà còn là minh chứng cho tầm nhìn phát triển và bản lĩnh lãnh đạo sáng suốt, khả năng tổ chức thực hiện đồng bộ, quyết liệt đường lối, chủ trương, chính sách của Đảng và Nhà nước trong giai đoạn mới:
Thứ nhất, tinh gọn tổ chức bộ máy của hệ thống chính trị là giải pháp sắp xếp lại hệ thống cơ quan, tổ chức trong hệ thống chính trị từ Trung ương đến cơ sở.
Đã thực hiện triệt để việc sắp xếp lại đầu mối, giảm cấp trung gian, thu gọn số lượng ban, ngành, đồng thời hợp nhất những đơn vị có chức năng gần nhau để xóa bỏ chồng chéo, trùng lặp, tiết kiệm nguồn lực, nâng cao chất lượng đội ngũ công chức, viên chức.
Mô hình bộ máy gọn nhẹ, rút ngắn quy trình, giảm thiểu thủ tục hành chính, tạo môi trường làm việc năng động, kỷ cương và trách nhiệm hơn.
Thứ hai, đẩy mạnh phân cấp, phân quyền là yếu tố then chốt để phát huy tiềm năng, lợi thế của từng vùng, miền. Việc trao quyền quyết định nhiều hơn cho chính quyền địa phương trong các lĩnh vực quy hoạch, đầu tư hạ tầng, quản lý tài nguyên và an sinh xã hội giúp đẩy nhanh tốc độ giải quyết công việc, phù hợp với điều kiện thực tế mới.
Đồng thời, chính quyền cơ sở sẽ chủ động hơn trong tổ chức thực hiện, sáng tạo cách làm, kịp thời điều chỉnh phù hợp với đặc thù địa bàn, qua đó khơi dậy khát vọng và ý chí tự lực, tự cường của cơ sở, của cộng đồng dân cư.
Thứ ba, thực hiện phân cấp, phân quyền nhưng phải luôn bảo đảm sự quản lý thống nhất của Trung ương. Điều này yêu cầu xây dựng hệ thống quy chế, quy chuẩn, tiêu chí đánh giá rõ ràng, minh bạch, đồng bộ.
Trung ương giữ vai trò định hướng chiến lược, ban hành pháp luật và cơ chế kiểm soát; địa phương chịu trách nhiệm tổ chức thực thi và báo cáo kết quả. Cơ chế giám sát, đánh giá hiệu quả hoạt động được thiết kế bài bản, với sự tham gia của nhiều bên liên quan, kể cả Mặt trận Tổ quốc và các tổ chức xã hội, nhằm tăng cường tính công khai, trách nhiệm giải trình.
Thứ tư, cuộc cách mạng tinh gọn tổ chức bộ máy, cùng với phân cấp, phân quyền, đã và đang tạo cú huých mạnh mẽ để tái cấu trúc thể chế, hoàn thiện thể chế kinh tế thị trường định hướng xã hội chủ nghĩa, xây dựng Nhà nước pháp quyền liêm chính, kiến tạo và phục vụ. Chính quyền địa phương không chỉ là "người thi hành" mà còn là "chủ thể sáng tạo" trong xây dựng và triển khai chính sách.
Thứ năm, thực hiện tốt đồng bộ ba trụ cột: Tinh gọn bộ máy; phân cấp, phân quyền và quản lý thống nhất sẽ giúp Nhà nước đổi mới toàn diện, nâng cao năng lực điều hành, củng cố niềm tin của Nhân dân. Các báo cáo kết quả gần đây đã khẳng định tính hiệu quả bước đầu của cuộc cách mạng tinh gọn tổ chức bộ máy, phân cấp, phân quyền trong mô hình chính quyền địa phương 2 cấp.
Sự tăng cường năng lực điều hành ở cơ sở cùng mô hình tổ chức gọn nhẹ đã giải phóng nguồn lực, mở rộng không gian phát triển, nâng cao tốc độ xử lý công việc và chất lượng phục vụ người dân, doanh nghiệp. Cuộc cách mạng này thôi thúc mỗi cấp ủy, chính quyền và toàn thể cán bộ, công chức phải tiếp tục tự soi, tự sửa, tự hoàn thiện để đáp ứng yêu cầu trong kỷ nguyên phát triển mới.
16. Tập trung xây dựng đội ngũ cán bộ các cấp, trọng tâm là cấp chiến lược và cấp cơ sở, nhất là người đứng đầu
Chủ tịch Hồ Chí Minh khẳng định "Cán bộ là cái gốc của mọi công việc", "muôn việc thành công hay thất bại, đều do cán bộ tốt hoặc kém". Vì vậy, công tác cán bộ là "then chốt của then chốt", được đặt ở vị trí trung tâm trong xây dựng Đảng.
Điểm mới ở văn kiện lần này là sự đồng bộ trong xây dựng đội ngũ cán bộ ở cả hai cấp chiến lược và cơ sở, thay vì chỉ chú trọng riêng từng cấp như trước đây.
Ở cấp chiến lược, việc quy hoạch, đào tạo, bồi dưỡng và sử dụng cán bộ cấp chiến lược được nâng lên thành nhiệm vụ trọng tâm. Đây là nhóm tinh hoa có tầm nhìn chiến lược, tham gia hoạch định đường lối chính sách, tham mưu chiến lược cho Đảng, Nhà nước, nên yêu cầu phải có tư duy, tầm nhìn, bản lĩnh, nắm vững tình hình thực tiễn trong, ngoài nước và khả năng nhận diện xu thế toàn cầu, đưa ra dự báo chính xác.
Việc tập trung nguồn lực cho cán bộ cấp chiến lược giúp bảo đảm tính ổn định, xuyên suốt trong hoạch định chiến lược công tác cán bộ nói riêng, tầm nhìn, chiến lược phát triển đất nước nói chung.
Chủ trương đặt cấp cán bộ cơ sở vào trung tâm của công tác cán bộ là sự đột phá tư duy về cán bộ. Vì cán bộ cơ sở là mắt xích gần dân nhất, trực tiếp tổ chức thực thi chính sách, phản ánh kịp thời tâm tư, nguyện vọng của Nhân dân.
Việc củng cố chất lượng cán bộ ngay từ cơ sở giúp nâng cao chất lượng hoạt động của hệ thống chính trị cấp cơ sở, nơi thực thi mọi chủ trương, chính sách của Đảng, pháp luật của Nhà nước; đồng thời giúp phát hiện, lan tỏa những kinh nghiệm hay, đồng thời hạn chế tiêu cực, bất cập ngay từ đầu, từ cơ sở.
Đặc biệt, chủ trương mới dành sự quan tâm cao nhất cho người đứng đầu ở mọi cấp. Vai trò của người chỉ đạo, điều hành được nhấn mạnh không chỉ về năng lực chuyên môn mà còn về chuẩn mực đạo đức cách mạng, phong cách lãnh đạo và trách nhiệm cá nhân.
Sự gương mẫu của người đứng đầu sẽ tạo động lực cho cả tập thể, từ đó nâng cao nhận thức xã hội, kỷ cương, kỷ luật, thúc đẩy cải cách hành chính và hiệu quả phục vụ Nhân dân.
Cơ chế giám sát, đánh giá được yêu cầu quy định chặt chẽ hơn. Quy trình bổ nhiệm, đánh giá công bằng và minh bạch, gắn kết chặt chẽ thành tích với khen thưởng, vi phạm với chế tài.
Đồng thời chú trọng luân chuyển ngang, luân chuyển lên và luân chuyển về cơ sở theo nguyên tắc "có vào, có ra", "có lên, có xuống" để cán bộ có trải nghiệm thực tiễn, rèn luyện bản lĩnh và trau dồi năng lực chuyên môn.
Như vậy, chủ trương này là tầm nhìn chiến lược nhằm xây dựng đội ngũ cán bộ có phẩm chất cách mạng, trình độ chuyên môn cao, trách nhiệm, tâm huyết phục vụ Nhân dân.
Sự kết hợp hài hòa giữa đào tạo, quy hoạch, đánh giá và giám sát; đặc biệt tập trung vào người đứng đầu, sẽ tạo bước đột phá về chất lượng lãnh đạo, quản lý trong hệ thống chính trị đáp ứng yêu cầu phát triển nhanh, bền vững trong kỷ nguyên mới.
17. Chủ trương về xây dựng Đảng văn minh
Dự thảo Báo cáo chính trị Đại hội XIV xác định: "Tăng cường xây dựng, chỉnh đốn, tự đổi mới để Đảng ta thật sự là đạo đức, là văn minh". Đây là nội dung mới, lần đầu tiên chủ trương xây dựng Đảng văn minh được xác định là một nhiệm vụ chiến lược, có tính hệ thống và cụ thể hóa trong Văn kiện Đại hội Đảng.
Thứ nhất, Chủ tịch Hồ Chí Minh khẳng định: "Đảng ta là đạo đức, là văn minh". Theo Người, Đảng phải tiêu biểu cho trí tuệ, lương tâm và danh dự của dân tộc mới xứng đáng là người lãnh đạo.
Xây dựng Đảng về văn minh là bước tiếp tục hiện thực hóa sâu sắc tư tưởng Hồ Chí Minh về xây dựng Đảng, làm cho Đảng ta thực sự "là đạo đức, là văn minh".
Thứ hai, xây dựng Đảng văn minh là sự kế thừa và phát huy những giá trị văn hóa tốt đẹp của dân tộc, tạo ra một mối liên kết bền chặt giữa Đảng với Nhân dân và dân tộc.
Thứ ba, xây dựng Đảng văn minh góp phần nâng cao uy tín và năng lực lãnh đạo của Đảng, giúp củng cố niềm tin của Nhân dân vào Đảng.
Trong bối cảnh hội nhập quốc tế và Cách mạng công nghiệp lần thứ tư, Đảng phải đổi mới tư duy, phương thức lãnh đạo để phù hợp với những biến đổi nhanh chóng của thời đại. Đảng văn minh sẽ đưa đất nước phát triển tiến kịp cùng thế giới.
Thứ tư, từ lý luận về xây dựng Đảng, hai yếu tố "đạo đức" và "văn minh" của Đảng không tách rời mà gắn bó hữu cơ, bổ sung cho nhau.
Thứ năm, kinh nghiệm thực tiễn cho thấy rằng một đảng cộng sản chỉ có thể lãnh đạo cách mạng thành công khi đảng đó là một đảng văn minh, trong sạch, vững mạnh, minh bạch, dân chủ, tiên phong; có tư duy khoa học, hiện đại; có phương thức lãnh đạo dân chủ, hiệu quả; có khả năng tự đổi mới, thích ứng với những thay đổi của thời đại, được Nhân dân tin yêu, ủng hộ.
Thứ sáu, khắc phục các bất cập hiện nay trong công tác xây dựng Đảng, bên cạnh những thành tựu, trong Đảng vẫn còn tồn tại những hạn chế, yếu kém, không phù hợp với một chính đảng văn minh.
18. Tăng cường củng cố và phát huy hiệu quả sức mạnh của nhân dân và khối đại đoàn kết toàn dân tộc
Trên cơ sở tổng kết 40 năm đổi mới, Dự thảo Báo cáo chính trị trình Đại hội XIV đã rút ra bài học kinh nghiệm "Tăng cường củng cố và phát huy hiệu quả sức mạnh của Nhân dân và khối đại đoàn kết toàn dân tộc".
Đây là bài học kinh nghiệm quý báu mang tầm lý luận, có giá trị định hướng thực tiễn cho sự nghiệp cách mạng của đất nước trong kỷ nguyên phát triển mới.
Cơ sở để tăng cường củng cố và phát huy hiệu quả sức mạnh của Nhân dân và khối đại đoàn kết toàn dân tộc:
Thứ nhất, cách mạng là sự nghiệp của quần chúng nhân dân. Sức mạnh của Nhân dân và khối đại đoàn kết toàn dân tộc là nhân tố quyết định sự thành bại của sự nghiệp cách mạng. Củng cố và phát huy sức mạnh này là chìa khóa để Việt Nam vững bước trên con đường xây dựng, phát triển đất nước và bảo vệ Tổ quốc.
Thứ hai, chủ nghĩa yêu nước, truyền thống đoàn kết, coi trọng Nhân dân của dân tộc ta là sự kế thừa tư tưởng "dân là gốc".
Nhân dân là người sáng tạo ra lịch sử. Tư tưởng Hồ Chí Minh về Nhân dân là chủ thể của cách mạng, là sức mạnh to lớn, có khả năng sáng tạo vô tận: "Trong bầu trời không gì quý bằng Nhân dân.
Trong thế giới không gì mạnh bằng lực lượng đoàn kết của Nhân dân"; "có lực lượng dân chúng thì việc to tát mấy, khó khăn mấy làm cũng được. Không có, thì việc gì làm cũng không xong. Dân chúng biết giải quyết nhiều vấn đề một cách giản đơn, mau chóng, đầy đủ, mà những người tài giỏi, những đoàn thể to lớn, nghĩ mãi không ra".
Thứ ba, kế thừa và phát huy các bài học kinh nghiệm trong lịch sử dựng nước và giữ nước của dân tộc; trong sự nghiệp lãnh đạo cách mạng của Đảng và kinh nghiệm của các cuộc cách mạng trên thế giới.
Đảng ta đã tập hợp, quy tụ, phát huy được sức mạnh to lớn của Nhân dân cả về lực lượng và của cải, vật chất và tinh thần, để làm nên thắng lợi Cách mạng Tháng Tám năm 1945, Chiến thắng Điện Biên Phủ năm 1954 và Đại thắng mùa Xuân năm 1975, giải phóng hoàn toàn miền Nam, thống nhất đất nước.
Thứ tư, thành tựu vĩ đại của đất nước trong thời kỳ đổi mới. Đảng ta đã phát huy sức mạnh của Nhân dân, lấy mục tiêu "dân giàu, nước mạnh, dân chủ, công bằng, văn minh" làm mục tiêu hành động; bảo đảm công bằng và bình đẳng xã hội, chăm lo lợi ích thiết thực, chính đáng, hợp pháp của các giai cấp, các tầng lớp nhân dân; kết hợp hài hòa lợi ích cá nhân, lợi ích tập thể và lợi ích toàn xã hội,... với phương châm xuyên suốt: "Dân biết, dân bàn, dân làm, dân kiểm tra, dân giám sát, dân thụ hưởng".
Thứ năm, xuất phát từ yêu cầu phát triển trong kỷ nguyên mới. Khối đại đoàn kết toàn dân tộc là nền tảng vững chắc để xây dựng thế trận quốc phòng toàn dân và an ninh nhân dân gắn với xây dựng thế trận lòng dân vững chắc. Việc phát huy sức mạnh Nhân dân giúp huy động mọi nguồn lực to lớn, cả về vật chất lẫn tinh thần của nhân dân.
Sức sáng tạo, tinh thần tự lực, tự cường của mỗi người dân là yếu tố then chốt thúc đẩy công cuộc xây dựng, phát triển đất nước và bảo vệ vững chắc Tổ quốc Việt Nam xã hội chủ nghĩa.
Nguồn: https://tuoitre.vn/toan-van-bao-cao-mot-so-van-de-moi-quan-trong-trong-du-thao-cac-van-kien-trinh-dai-hoi-xiv-20251021221404141.htm






Comentariu (0)